O reorganizare teritorială a României este un proiect care pare să trezească interes atât în rândul coaliției de guvernare, cât și în cel al partidelor de Opoziție. Cum ar putea să se transforme harta țării după o astfel de măsură administrativă.
Încă de la începutul anului trecut, în spațiul public intern au reînceput dezbaterile privind reorganizarea administrativ-teritorială a României. Se întâmpla acest lucru în contextul alegerilor locale și generale. Unii au pus chestiunea și în raport cu problemele tot mai acute legate de absorbția banilor europeni, precum și a datelor din Recensământ.
O parte din alegeri au trecut, iar subiectul încă este prezent la ordinea zilei. În urmă cu câteva săptămâni, Partidul Social Democrat, aflat la guvernare, a anunțat oficial că va înființa un grup de lucru propriu care să facă în următoarele șase luni un proiect de lege pentru reforma administrativ-teritorială a României.
Purtătorul de cuvânt al PSD, Lucian Romaşcanu, afirma, pe 13 ianuarie, că reforma va veni în sprijinul consolidării unor comunităţi locale și a serviciilor publice din comunităţile respective, ”astfel încât să eficientizăm administraţiile locale şi să existe firesc, ca o consecinţă imediată, şi o reducere a cheltuielor de administrare a autorităţilor locale, dar şi o eficientizare în sprijinul oamenilor prin această reformă”.
Premierul Ciolacu a plusat și a spus că în sesiunea parlamentară din această perioadă va fi elaborat proiectul de lege privind reorganizarea administrativ-teritorială a țării noastre.
“Am făcut o comisie, preşedintele Camerei Deputaţilor, cu viitorul preşedinte UNCJR, cu viitorul preşedinte AMR, cu câte doi reprezentanţi de la consiliile judeţene, de la primarii municipii reşedinţă de judeţ, de la oraşe, de la comune, cu doi membri de la Comisiile de administraţie din Parlament.
Am spus că aş dori, în această sesiune, să venim cu un proiect de reorganizare teritorială”, a declarat Marcel Ciolacu. PSD ar vrea reducerea numărului de comune rămase cu puțini locuitori. Asta trebuie să reducă cheltuielile de administrare a autorităților locale.
Încă de anul trecut, în Parlament s-au depus primele proiecte din pachetul legislativ pentru reforma administrativ-teritorială a României. O măsură care are la originea USR-ul vizează reducerea numărului de județe și reorganizarea Bucureștiului.
”Este o realitate că 9 din 10 localităţi din România sunt falimentare în primul rând pentru că sunt prea mici. România are nevoie de structuri care să o dezvolte, nu de unele care doar să toace banii în beneficiul clientelei de partid”, se arată în proiectul USR.
Ce județe ar putea ”dispărea” de pe hartă după împărțirea României în 8 zone:
În același proiect, cei de la USR mai propun ca orașele să nu poată avea mai puțin de 20.000 de locuitori, iar comunele, nu mai puțin de de 3.000 de locuitori.
Din același proiect mai rezultă și o schimbare radicală a organizării administrativ-teritoriale a Bucureștiului. Capitala nu ar mai avea sectoare, ci subdiviziuni numite districte.
”Ar fi o singură primărie şi mai multe structuri teritoriale care să implementeze şi să urmărească strategia de dezvoltare unitară, aşa cum se întâmplă în multe oraşe europene”, arată USR.
Reamintim că, în 2024, și Camera de Comerţ şi Industrie a României a cerut o schimbare din temelii a hărții României. Instituția a recomandat reducerea numărului de județe de la 42 la 15. S-a mai făcut apel și la redefinirea noțiunii de comună ca localitate cu cel puțin 5.000 de locuitori.