Reorganizarea administrativă a României: peste 800 de comune și 100 de orașe ar putea dispărea după 2027. ”Ar urma să fuzioneze”

Guvernul pregătește cea mai amplă reorganizare administrativ-teritorială a României din ultimele decenii, care ar urma să fie aplicată după adoptarea bugetului pe 2026. Potrivit informațiilor obținute de FANATIK, planul aflat în lucru prevede comasarea a peste 800 de comune și retrogradarea a mai mult de 100 de orașe care nu mai îndeplinesc criteriile demografice minime, în încercarea de a reduce cheltuielile publice și de a eficientiza administrația locală.

Reorganizarea administrației locale după adoptarea bugetului pe 2026

Reduceri bugetare de 10% la nivelul administrației locale sunt propuse de Ministerul Dezvoltării într-un proiect de lege publicat marți noaptea. Tăierile se aplică primăriilor și consiliilor județene, precum și instituțiilor aflate în subordinea acestora.

Măsurile fac parte dintr-un plan mai amplu de reorganizare administrativ-teritorială a României, care ar urma să fie pus în practică în 2027, potrivit informațiilor obținute de FANATIK de la mai mulți reprezentanți ai coaliției de guvernare formate din PSD, PNL, USR și UDMR.

„Desigur că UDMR poate discuta cu partenerii de coaliție despre reforma administrativă, reducerea numărului de consilieri în localitățile mici și transferul anumitor servicii, precum achizițiile publice”, ne explica Kelemen Hunor, președintele partidului etnic, la sfârșitul anului trecut.

Digi24.ro

George Simion, după ce Dragoș Sprînceană l-a numit „trădător de țară”: „Minciuni. Le fuge pământul de sub picioare”

„Discuțiile din acest an s-au concentrat pe reducerea cheltuielilor din administrația locală, discuții începute încă din vara trecută. Cred că vom avea un proiect adoptat săptămâna aceasta sau în cea următoare. Abia apoi vom realiza bugetul pe 2026. După adoptarea bugetului va veni și rândul reorganizării administrative. Toți știm că este nevoie de așa ceva. Nimeni nu s-a opus în coaliție”, ne-a declarat un lider al USR. În schimb, liderii PSD, partidul cu cei mai mulți primari, nu au oferit un răspuns tranșant la întrebările legate de acest subiect.

Digisport.ro

Serena Williams a apărut pe ecran la Super Bowl și a urmat ”avalanșa”: ”Vrei să luăm otrava ta?” / ”Fără rușine”

Tăierile de localități din prima variantă a reorganizării teritoriale

Conform scenariilor aflate în lucru, reforma ar putea duce la dispariția a peste 800 de comune și peste 100 de orașe care nu mai au populația necesară pentru a funcționa sustenabil. În procente, înseamnă că 28% dintre comune vor deveni zone sate sau zone de proximitate ale unor orașe. 55% dintre orașe ori vor deveni comune, ori vor integra mai multe comune din jur pentru a rămâne zone urbane. Guvernul mizează pe comasări, reducerea aparatului administrativ și reașezarea finanțărilor publice, într-un demers care promite economii semnificative, dar care va genera și rezistență politică și socială în teritoriu.

„Orice reorganizare administrativă a localităților din România trebuie să fie realizată concomitent cu schimbarea modului în care sunt finanțate comunele și orașele. În prezent, doar municipiile reședință de județ își pot acoperi cheltuielile din venituri proprii, cred. În rest, există peste 3.000 de localități care depind de alocările de la guvern”, ne-a explicat Ionel Chiriță, expert în administrația publică și fost președinte al Asociației Orașelor din România.

În prezent, structura UAT-urilor (unități administrativ-teritoriale) cuprinde 103 municipii, 216 orașe, 2.862 de comune, 41 de județe și Municipiul București. În total, sunt 3.223 de unități administrative sau 3.181, dacă nu sunt luate în calcul județele (care reprezintă suprastructuri peste comune, municipii și orașe) și Capitala (care cuprinde cele șase sectoare).

Raportul care stă la baza reorganizării teritoriale

Organizarea administrativă a României produce pierderi financiare sistemice, potrivit unui raport de audit al performanței al Curții de Conturi, finalizat în toamna anului trecut. Acest raport stă la baza reorganizării locale din perspectiva cheltuielilor și a organizării administrative în teritoriu.

Inspectorii Curții de Conturi observă că: „Organizarea administrativ-teritorială a României, neschimbată în esență din 1968, generează astăzi pierderi financiare structurale pentru comunități și cetățeni, adâncește inegalitățile de dezvoltare și limitează accesul la servicii publice esențiale.”

Aceasta este și concluzia centrală a Raportului de audit al performanței „Comunele și orașele mici din România, în căutarea unui nou model de organizare”, publicat de Curtea de Conturi în octombrie 2025. Auditul arată că actualul model administrativ nu mai corespunde realităților demografice, economice și sociale ale României, iar menținerea lui generează costuri ridicate și rezultate slabe, în special în cazul comunelor și orașelor mici.

Prea multe UAT-uri, prea puțini locuitori

Potrivit Curții de Conturi, există două probleme majore care impun reorganizarea administrativă a României. În primul rând, multe comune și orașe au prea puțini locuitori, din cauza natalității scăzute și, mai ales, a migrației populației către localități mai dezvoltate sau în străinătate.

Această situație generează cea de-a doua problemă: lipsa locuitorilor reduce drastic bugetele locale. Bugetul unei comune sau al unui oraș este format în proporție de peste 70% din taxe plătite de firme și angajați la bugetele centrale. Datele analizate indică o fragmentare excesivă a teritoriului administrativ. Comunele (2.862 la număr) reprezintă aproximativ 90% din totalul UAT-urilor, dar găzduiesc doar 44% din populația României, în timp ce mediul urban concentrează majoritatea locuitorilor și resurselor.

Aproape jumătate dintre UAT-uri (1.581) au sub 3.000 de locuitori, iar peste 75% dintre cele 3.181 de localități nu depășesc pragul de 5.000 de locuitori. „Această structură demografică face imposibilă susținerea financiară a aparatului administrativ și a serviciilor publice la standarde minime”, arată Curtea de Conturi.

„Aceste 1.581 de localități sub 3.000 de locuitori ar urma să fuzioneze între ele sau cu alte unități administrative vecine mai mari pentru a forma niște așezări bine definite. Probabil din cele 1.581 de localități amintite de dumneavoastră vor dispărea jumătate, cam 800. Acestea vor rămâne ca nume, dar vor fi sate din comune mai mari sau din zona limitrofă a unor orașe”, ne-a explicat un oficial al Ministerului Dezvoltării. „Vreau să mai precizez că acest proiect este doar o primă ipoteză de lucru la care se mai pot adăuga propuneri”, ne-a mai spus demnitarul.

Nici orașele nu stau mai bine ca populație

Curtea de Conturi subliniază că 119 orașe, adică 55% din totalul orașelor României, nu mai îndeplinesc criteriul legal minim de 10.000 de locuitori, iar 432 de comune (15%) au o populație sub pragul legal de 1.500 de locuitori. Cu alte cuvinte, sute de localități funcționează într-o zonă de nelegalitate demografică, dar continuă să consume resurse publice ca și cum ar fi viabile.

„Peste 80% dintre orașele mici analizate nu dispun de spitale sau secții de spital, iar distanța medie până la unități medicale depășește 20 de kilometri. În educație, comunele mici se confruntă cu lipsa școlilor gimnaziale, iar orașele sub 3.000 de locuitori nu au creșe și, în multe cazuri, nici licee”, se arată în analiza Curții de Conturi.

Reorganizarea teritorială

FANATIK a obținut datele complete ale prime scheme de reorganizare administrativ-teritorială a României după 2027. Aceste date au fost propuse fie de Ministerul Dezvoltării, fie de reprezentanții partidelor care alcătuiesc coaliție de guvernare. Aici mai trebuie precizat că această schema va putea suferi schimbări până la finalul anului 2026, când ar trebui aprobată o formă finală, așa cum ne-au explicat mai mulți reprezentanți ai ministerului de resort.

Astfel, într-o primă fază a analizei reorganizării teritoriale, s-a propus ca 800 de comune să fie integrate în alte localități (comune sau orașe), iar peste 100 de orașe să fie retrogradate la statutul de comună.

Comunele vor suferi cea mai amplă reorganizare. Nu vor mai exista comune sub 3.000 de locuitori. Aproape 1.600 de comune se află în prezent sub acest prag. Jumătate din acestea vor dispărea și vor fi integrate în alte comune. Inițial, limita propusă era de 1.500 de locuitori, însă în urma analizelor realizate de specialiștii Ministerului Dezvoltării, la finalul anului trecut, s-a ajuns la pragul de 3.000 de persoane.

Orașele ar putea să se extindă prin alipirea comunelor limitrofe, pentru a depăși pragul de 10.000 de locuitori. Aproximativ 120 de orașe se află în această situație, așa cum aminteam anterior. Cele 103 municipii își vor păstra actuala organizare.

Regiunile ar urma să înlocuiască județele ca suprastructuri administrative, iar instituțiile deconcentrate (inspectorate școlare, direcții de sănătate publică, inspectorate de muncă) ar urma să funcționeze la nivel regional. Județele își vor păstra hotarele, însă consiliile județene ar urma să fie transformate în consilii regionale.

Regiunile propuse sunt cele prevăzute și în actuala organizare a regiunilor de dezvoltare stabilite de România în relația cu Uniunea Europeană.

Regiunile propuse:

• Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea)
• Vest (Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș)
• Nord-Vest (Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj)
• Centru (Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu)
• București-Ilfov (Municipiul București și județul Ilfov)
• Nord-Est (Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui)
• Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea)
• Sud-Muntenia (Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova, Teleorman)

Comunele cheltuie 6 miliarde de euro pe care nu le produc

Bugetul public al României pierde anual aproximativ 30 de miliarde de lei (6 miliarde de euro) pentru susținerea unei structuri administrative ineficiente, formată din 2.862 de comune, dintre care doar 38 se pot autofinanța, potrivit Asociației Comunelor din România (ACOR). Reorganizarea administrativă, amânată din motive electorale, ar putea opri risipa și ar crea premisele pentru dezvoltare locală și servicii publice de calitate. Coaliția de guvernare ar urma să prezinte, până la începutul anului 2026, un plan de reorganizare a județelor și comunelor.

În 2024, cele 2.862 de comune din România au cheltuit 43 de miliarde de lei, potrivit datelor Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Execuția bugetară finală nu a fost încă publicată, însă alocările bugetare inițiale au fost situate între 43 și 44 de miliarde de lei.

Veniturile proprii ale comunelor au fost de 13,3 miliarde de lei, conform bugetului pe 2024, ceea ce înseamnă că aproximativ 30 de miliarde de lei provin din alocări bugetare de la guvern, în principal din încasările de TVA. Pentru plata salariilor, utilităților și a cheltuielilor curente, comunele au cheltuit 16,5 miliarde de lei, cu 3,2 miliarde de lei peste veniturile proprii realizate. Această diferență este acoperită din cote de TVA colectate în principal din mediul urban și redistribuite comunelor.

Pierderi financiare și dependență de bugetul de stat

Una dintre cele mai grave consecințe ale organizării actuale este dependența masivă de transferurile de la bugetul de stat. Comunele și orașele mici au o capacitate redusă de a genera venituri proprii, ceea ce limitează autonomia locală și eficiența cheltuirii banului public.

Curtea de Conturi critică dur cadrul legislativ actual, în special Legea nr. 351/2001, care stabilește indicatorii minimali pentru clasificarea localităților. Mulți dintre acești indicatori sunt perimați, greu de măsurat sau necorelați cu realitatea demografică, ceea ce conduce la politici publice greșite și alocări financiare ineficiente.

Astfel, doar 5% dintre comune și 4% dintre orașele mici îndeplinesc toți indicatorii minimali analizați. Cu toate acestea, sistemul administrativ continuă să funcționeze ca și cum toate UAT-urile ar avea aceeași capacitate de dezvoltare.