REPER, partidul „în exil” al lui Dacian Cioloș. Colaboratorii fostului premier nu i s-au alăturat în noua formațiune politică

În urmă cu șase, pe când era prim-ministru, Dacian Cioloș era curtat și de USR și PNL, însă de-a lungul timpului, numărul celor care i-au rămas alături s-a subțiat considerabil. Dintre cei 25 de parlamentari ai USR ca provin din PLUS, partidul fondat de Cioloș, unul singur s-a arătat dispus să-l urmeze într-un nou proiect politic.

Dacian Cioloș, tehnocratul greu de sedus

Guvernul pe care Dacian Cioloș l-a condus în noiembrie 2015- ianuarie 2017 a fost o pepinieră importantă de cadre pentru USR însă ezitările pe care fostul premier le-a avut în ce privește implicarea politică a făcut ca foștii miniștri sau înalți funcționari să-i devină în timp chiar adversari.

După instalarea guvernului tehnocrat, premierul Dacian Cioloș avea un capital uriaș de simpatie, iar PNL și USR au încercat să-l determine să se alăture lor, sub o formă sau alta. La începerea mandatului, Cioloș a promis că își va menține statutul de independent politic câtă vreme va fi prim-ministru, iar promisiunea și-a respectat-o cu rigiditate, fără ca măcar să dea semne că ar înclina către unul dintre cele două partide.

Iar acestea au depus eforturi consistente pentru a smulge măcar o declarație de susținere din partea lui Cioloș înaintea alegerilor parlamentare din 2017. Alina Gorghiu, pe atunci liderul liberalilor, spunea, în septembrie 2016, că nu își dorește ca Cioloș să devină membru PNL și să-și încalce promisiunea, dar l-a invitat să accepte ideea unei colaborări post electorale. Când Cioloș a lansat Platforma România 100, un program politic privind guvernarea pe viitor a României, liberalii au clamat că programul lor electoral este compatibil cu Platforma România 100, iar pe 24 octombrie Biroul Politic Național al PNL a decis în unanimitate că Cioloș va fi candidatul partidului la postul de prim-ministru după alegerile parlamentare. Nici așa liberalii nu au reușit să smulgă vreo declarației de susținere preelectorală din partea premierului.

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

Și USR-ul condus atunci de Nicușor Dan s-a străduit să intre în grațiile lui premierului tehnocrat, pe 26 octombrie anunțând că sloganul partidului în alegeri va fi „Dacian Cioloș, în sfârșit ai cu cine!” Însă o parte dintre tehnocrații aduși de Cioloș la Palatul Victoria începuseră deja să-și piardă răbdarea cu independența afișată de șeful lor, astfel că o parte dintre ei ai au candidat pe listele USR, chiar dacă asta a însemnat că trebuie să renunțe la funcțiile guvernamentale, condiție impusă de premier.

Adversarii de azi din USR, foștii subordonați din Guvern

Este vorba de ministrul Fondurilor Europene Cristian Ghinea, ministrul Culturii Vlad Alexandrescu, secretarii de stat Ionuț Moșteanu (Ministerul Transporturilor), Dan Barna (Ministerul Fondurilor Europene) și Manuel Costescu (Ministerul Economiei). De asemenea s-au mai înscris în USR Tudor Pop, director de cabinet al lui Ghinea, și Claudiu Năsui, consilier la Ministerul Finanțelor.  Dintre aceștia, Barna urma să devină președinte al partidului, secondat de Cristian Ghinea, pe care mulți îl socotesc „eminența cenușie” a USR. Năsui a condus o vreme organizația de București și a devenit ministru al Economiei în guvernul Cîțu, iar Moșteanu este liderul deputaților USR.

După încheierea mandatului, Cioloș a fost eliberat de promsiunea făcută de a nu se implica politic însă nu doar că nu s-a grăbit să aleagă un partid, ci a decis să-și facă unul propriu, alături de câțiva foști miniștri care nu s-au lăsat recrutați de USR: Anca Dragu (Finanțe), Vlad Voiculescu (Sănătate), Dragoș Pîslaru (Muncă)  și Dragoș Tudorache (Interne). Doar ultimii doi i-au rămas alături în REPER. PLUS a fost înființat pe 26 octombrie 2018, iar partidul lui Cioloș a fost nevoit să se alieze cu USR la alegerile europarlamentare și prezidențiale, partid care între timp obținuse reprezentare parlamentară și începuse să-și construiască organizații în teritoriu, ceea ce ce PLUS nu avea, ca partid proaspăt înființat.

În pofida inerentei poziții de inferioritate a PLUS în interiorul alianței cu USR, Cioloș a obținut o ultimă victorie la Congresul din toamna anului trecut, când membrii celor două partide care fuzionaseră l-au ales pe Cioloș ca președinte unic, în detrimentul lui Dan Barna. Însă după victoria în fața fostului lider al USR, lucrurile au început să meargă prost pentru Cioloș. În numai câteva luni a intrat în conflict cu restul conducerii, alcătuită în majoritate de membri ai vechiului USR.

Digisport.ro

Ilie Năstase a văzut "bijuteria" de 2,8 milioane € a lui Ion Țiriac și a făcut gluma zilei

Dacian Cioloș a încercat să determine Biroul Politic Național să-i accepte integral programul de reformă al partidului, amenințând că, în caz contrar va demisiona de la șefia partidului. Însă membrii acestui for, în frunte cu foștii săi subordonați Ghinea, Barna și Moșteanu, nu au cedat, iar Cioloș a demisionat la numai 6 luni de când fusese ales. La vremea respectivă părea că este un conflict între foștii membri PLUS și cei proveniți din vechiul USR, însă apoi se va dovedi că nici foștii PLUS-iști nu mai sunt dispuși să o ia de la capăt în efortul de a construi un nou partid.

REPER, partidul expaților

Pe măsură ce s-au amplificat zvonurile privind plecarea lui Cioloș, speranțele acestuia că va reuși să adune în jurul său o mare parte a foștilor colaboratori s-au năruit. Semnalul a fost dat chiar de către Vlad Voiculescu, liderul organizației București. „Noi nu plecăm. Nimeni din conducerea filialei București și niciunul dintre reprezentanții noștri în Parlament, consiliul general sau consiliile de sector nu pleacă. Rămânem aici și construim mai departe în USR. Partidul acesta va fi așa cum vom ști și vom munci să îl construim împreună”, a scris Voiculescu pe unul din grupurile interne de comunicare ale USR.

Dintre cei 55 de deputați ai USR, 17 provin din fostul PLUS, dar Andrei Lupu este singurul care a spus că ia în calcul părăsirea partidului, însă nu și-a anunțat încă oficial demisia. Grupul din Senat al USR are 25 de membri, iar o treime vin tot din partidul fondat din PLUS, dar niciunul nu este dispus să plece. Asta în pofida faptului că nu au lipsit criticile în partid față de modul în care este condus partidul.

Astfel că lui Cioloș i s-au alăturat în REPER doar colaboratorii de la Bruxelles, adică cei patru europarlamentari USR proveniți din PLUS: Dragoș Tudorache, Dragoș Pîslaru, Ramona Strugariu și Alin Mituță. Trei dintre ei, excepția fiind Dragoș Pîslaru, își desfășoară activitatea profesională de multă vreme în afara României, astfel că REPER pare mai degrabă un partid în exil. Când a devenit ministrul de Interne, Dragoș Tudorache lucra de aproape un deceniu în instituțiile europene, iar după încetarea mandatului, s-a reîntors la Bruxelles.

Și Ramona Strugariu a lucrat la Bruxelles din 2013 încoace, fiind inclusiv șefă de cabinet a Monicăi Macovei în perioada când aceasta a fost europarlamentar, 2015-2019. La rândul său, Alin Mituță și-a făcut studiile în științe politice și afaceri europene în Franța și, imediat după absolvirea lor, a devenit funcționar european. Primul loc de muncă în România, singurul deocamdată, pe care l-a avut Mituță a fost cel de secretar de stat și director de cabinet al lui Dacian Cioloș, când acesta a fost prim-ministru. Doar Pîslaru și-a construit cariera în țară, el fiind antreprenor înainte să ajungă ministru al Muncii în guvernul Cioloș.