News

Reportaj. Peste 3000 de kilometri parcurși pentru imunizare. Cum să vii din vest în paradisul estic al vaccinării

18.05.2021 | 18:48
Reportaj Peste 3000 de kilometri parcursi pentru imunizare Cum sa vii din vest in paradisul estic al vaccinarii
ADVERTISEMENT

Tot mai mulți români care locuiesc în afara granițelor au făcut mici “excursii de vaccinare”, venind din vestul Europei, unii parcurgând mii de kilometri din locul în care au reședința pentru a se imuniza, în contextul în care România este una dintre puținele țări în care orice persoană se poate vaccina, doar trebuie să își dorească acest lucru. 

Deși orice cetățean român se poate programa pentru vaccinare sau poate să participe la un eveniment de tip maraton în care imunizarea este permisă doar cu buletinul, România speră să ajungă la șapte milioane de vaccinați, adică sub 50% din populația adultă, undeva în luna august.

ADVERTISEMENT

Cu toate că premierul Florin Cîțu a tras un semnal de alarmă, spunându-le românilor că fără o campanie de vaccinare masivă restricțiile ar putea reveni în toamnă, procentul din populație care este imunizată este încă unul scăzut.

Cum să călătorești din Occident în România pentru a te vaccina. Peste 3000 de kilometri pentru imunizare

Germania are o strategie extrem de strictă și rațională, conform specialiștilor în sănătate publică, referitor la vaccinarea împotriva coronavirusului: vulnerabilii, apoi restul. E important să nu mai moară oameni, în primul rând și abia apoi ne ocupăm de restul oamenilor.

ADVERTISEMENT

37% din populația Germaniei este vaccinată cu prima doză, conform ultimelor datelor publicate de Robert Koch Institute, și puțin peste 11% dintre nemți au schema de vaccinare completă.

Datele publicate de autoritățile române arată că aproape trei milioane de cetățeni au schema de vaccinare completă, ceea ce înseamnă aproximativ 20% din populație, în timp ce puțin peste 26% sunt vaccinați doar cu o doză.

ADVERTISEMENT

Două abordări total diferite despart cele două țări: Germania dorește vaccinarea celor vulnerabili, fiind în etapa în care încă vaccinează vârstnicii și bolnavii cronici, în timp ce România organizează o multitudine de evenimente în care orice persoană peste 16 ani se poate imuniza.

Cum luna iulie părea foarte îndepărtată (o aproximare rezonabilă la nivel temporal referitor la când m-aș putea imuniza, fiind un tânâr sub 25 de ani și fără nicio boală cronică), am decis să fac drumuri de mii de kilometri și să mă vaccinez în România.

ADVERTISEMENT

Din prima zi în care persoanele din rândul populației generale s-au putut programa pe listele de așteptare, am făcut-o, apelând la call center, deoarece pentru IP-urile din străinătate nu funcționa aplicația.

A urmat aproape o lună în care nu am primit niciun semn din partea platformei, deși reprezentanții CNCAV tot spuneau cum vin sute de mii de doze în România, dar am zis să am răbdare, știind că nu sunt o prioritate din perspectivă medicală.

În câteva săptămâni, tot urmărind declarațiile coordonatorului campaniei de vaccinare, Valeriu Gheorghiță, mi-am dat seama că în România, total contraintuitiv, lucrurile nu funcționează pe baza “bonului de ordine”.

Noi centre de vaccinare apăreau, oamenii se înscriau pe listele de așteptare și în doar câteva zile se puteau programa pentru prima doză, iar în centrul pentru care mă înscrisesem eu, deși săptămânile treceau, nu se vaccina nimeni din categoria a treia.

Am schimbat și eu centrul cu unul care abia apăruse în platformă și…în doar 15 minute am primit mesaj că mă pot programa. Nu contează că stăteam deja de o lună pe listele de așteptare la alt centru, cine s-a mutat în centrele noi se vaccinează, ceilalți stau și așteaptă. Bine că m-am prins și eu…

A intervenit altă problemă, ulterior: aveam la dispoziție intervale pentru doar o săptămână și, în doar 24 de ore, trebuia să informez actualul angajator din Germania despre intenția mea, pentru a-mi acorda zilele de concediu pentru prima doză, dar și pentru rapel.

După câteva discuții în care i-am convins pe oameni că în România se pot vaccina și tineri (nemții având impresia că asta înseamnă că țara noastră a vaccinat toată populația deja), mi-am obținut zilele libere, am profitat de o promoție la una dintre companiile aeriene și am devenit “turist medical”.

Vaccinarea este gratuită, dacă nu trebuie să dai sute de Euro pe teste RT-PCR

Pe 19 aprilie am fost programat la prima doză, în Sfântu Gheorghe, la câțiva kilometri de orașul meu natal, Brașov. În acel moment Germania nu se afla pe lista galbenă pentru România, deci am reușit să intru în țară fără vreo restricție.

Cu toate acestea, am stat sub 72 de ore, pentru că România se afla pe lista galbenă a Germaniei și doar așa, stând mai puțin de trei zile, puteam să evit carantina dacă aduceam rezultatul unui test negativ.

După un test negativ în România, am intrat pe “jumătate imunizat” în Germania, bucuros că am scăpat doar cu prețul unui bilet de avion (luat la reducere) și un test RT-PCR.

Bine, test RT-PCR pe care nu trebuia să îl fac conform informațiilor publice de pe site-ul parlamentului landului Baden-Württemberg, în condițiile în care am stat mai puțin de 72 de ore în România.

Am fost inspirat, totuși și, înainte de a ajunge în Otopeni, aveam deja rezultatul negativ al testului, deoarece reprezentanții companiei aeriene jurau pe toți strămoșii geto-daci că sunt prost informat și că e obligatoriu să ai test.

Asta în condițiile în care eu deja făcusem înregistrarea electronică de intrare în Germania pe site-ul pus la dispoziție de autoritățile germane, unde scria foarte clar că nu am nevoie de test. Bine, nici polițiștii de frontieră germani nu părea că știu aceste reglementări, pentru că în Stuttgart mi-au cerut rezultatul testului după primul “hallo”.

Până la rapel au trecut trei săptămâni, iar Germania a intrat pe lista galbenă pentru România, ceea ce însemna că, deși intram pe teritoriul României pe 7 mai și pe 10 mai eram înapoi în Stuttgart, a fost nevoie de un test RT-PCR pe 6 mai, în sudul Germaniei și unul pe 9 mai, în Transilvania.

După patru zboruri și trei teste RT-PCR negative, pot să spun că niciodată nu m-am simțit mai bucuros. Înțeleg și susțin abordarea Germaniei la nivel de vaccinare, cea care dă rezultate foarte bune referitoare la rata de deces și cea a internărilor în spital, dar mă bucur că am reușit să mă vaccinez în România.

Privesc cu îngrijorare faptul că extrem de puțini vârstnici și bolnavi sunt imunizați în România, ceea ce este o veste foarte proastă dacă ne gândim la un al patrulea val în toamnă.

Poate, cumva, ambele țări vor ajunge la acea bornă de 60-70% din populația adultă vaccinată până în septembrie, deși analizele statistice arată că nemții au mai multe șanse.

După mai bine de 3000 de kilometri pentru vaccinare, pot să spun că totul a meritat și că, dacă cineva mă pune să mă vaccinez din nou peste câteva luni, o voi face cu plăcere!

 

Adeverință vaccinare

ADVERTISEMENT