News

Republica Moldova, 30 de ani de independență. “La Chișinău încă mai există două tabere”

În urmă cu 30 de ani, Republica Moldova și-a declarat independența față de Uniunea Sovietică, iar specialistul în geopolitică Dan Dungaciu analizează contextul din acele vremuri, în paralel cu evoluția relațiilor dintre România și țara vecină
27.08.2021 | 16:42
Republica Moldova, 30 de ani de independență.
Republica Moldova, 30 de ani de independență. "La Chișinău încă mai există două tabere"Colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

La 27 august 1991, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească și-a declarat independența, după ce timp de 60 de ani a fost parte a Uniunii Sovietice. Chinuiți de regimul comunist, „rusificați” în marea majoritate, moldovenii au înfăptuit acest act istoric și au fost chiar la un pas de unirea cu România, dacă din Declarația de Independență nu ar fi fost eliminată orice referire la momentul 1 decembrie 1918. De atunci, însă, lucrurile s-au schimbat, iar Moldova pășește decisiv pe drumul democrației.

Specialistul în geopolitică Dan Dungaciu a analizat, în exclusivitate pentru FANATIK, contextul în care s-a produs independența țării vecine, dar mai ales implicațiile ulterioare ale acestui act istoric. „Cu un an în urma Declarației de Independență, Moldova semnase Declarația de Suveranitate, iar între timp a avut loc și puciul eșuat de la Moscova. Acesta a fost contextul în care a fost semnată Declarația de Independență, Republica Moldova fiind, din păcate, una dintre ultimele state care s-au rupt de URSS”, și-a început dezvăluirile intervievatul nostru.

Documentul Declarației de Independență a fost elaborat la București și a ajuns în Parlamentul de la Chișinău. Potrivit profesorului Dan Dungaciu, „stenogramele Parlamentului de la Chișinău confirmă faptul că Declarația care a ajuns în Parlamentul Republicii Moldova a fost considerată de unii dintre membri drept un act de unire, nu de independență. Acest fenomen explică faptul că, în Declarația de Independență a Republicii Moldova nu există nicio referire la anul 1918, deși, practic, în document apare o istorie a țării sau a teritoriului dintre Prut și Nistru”.

ADVERTISEMENT
Sociologul și specialistul în geopolitică Dan Dungaciu (sursa wikipedia.org)
Sociologul și specialistul în geopolitică Dan Dungaciu (sursa wikipedia.org)

Dan Dungaciu: „Dacă la Chișinău s-ar fi supus la vot Declarația de Unire cu România, Parlamentul ar fi votat-o!”

Atunci când a fost elaborat textul Declarației de Independență, foarte mulți politicieni moldoveni s-au speriat. Din acest motiv, toate referințele la Marea Unire de la Alba Iulia dar și orice trimitere la evenimentele pentrecute în anul 1918 au fost eliminate, pentru a fi foarte clar că este vorba despre o Declarație de Independență și nu de unirea cu România. Ceea ce s-a petrecut în momentul adoptării Declarației de Independență este șocant…

„Dacă, în 27 august 1991, la Chișinău s-ar fi supus la vot Declarația de Unire cu România, Parlamentul ar fi votat-o! Nu se știa foarte bine ce înseamnă acest lucru, era o confuzie generală. Majoritatea morală a țării dorea revenirea la „patria mamă”. Însă, presiunea venită dinafara Parlamentului era destul de mare, pentru ca o astfel de opțiune să fie validată”, a explicat Dan Dungaciu.

ADVERTISEMENT

Sociologul a argumentat această idee, rememorând contextul politic din perioada respectivă, unul dominat de adoptarea unor măsuri pro-românești, dar și de o stare de haos: „La vremea aceea, în Parlamentul Moldovei a fost votat steagul României, Imnul României ca Imn al Moldovei, Leul ca monedă națională și s-a trecut la alfabetul latin. Practic, majoritatea cetățenilor din Moldova nu știau pe ce lume se află…”

Totuși, ulterior, s-a produs o „defecțiune” în Parlamentul țării vecine. Unii demnitari au considerat că nu se poate vota „Declarația de Unire” sau o Declarație de Independență care să semene cu o Declarație de Unire. „Așadar, textul a fost epurat și avem Declarația de Independență pe care o cunoaștem astăzi”, a subliniat Dungaciu.

ADVERTISEMENT

Fostul revoluționar Claudiu Iordache, singurul deputat român care nu a votat recunoașterea Independenței

Interesant este și modul în care a decurs votul în Parlamentul Republicii Moldova. Partenerul nostru de dialog a detaliat și acest aspect: „După ce textul a fost epurat de orice referire la unirea Basarabiei cu România, din martie 1918, documentul a fost votat de 276 de deputați, adică de 74%. Însă, acest procent nu trebuie să ne inducă în eroare. În realitate, erau și au rămas două tabere. Unii citeau Declarația de Independență ca pe un document redactat cu gândul la relația cu URSS, iar alții o citeau ca pe un act de independență față de România. Din această perspectivă, nu s-a schimbat nimic, până în ziua de astăzi”.

La București, recunoașterea Independenței Republicii Moldova a fost votată aproape unanim, la 3 septembrie 1991, în legislativul reunit. Dan Dungaciu a reamintit faptul că singura excepție a fost deputatul Claudiu Iordache (fost revoluționar), care nu a votat independența Moldovei, spunând că în document este vorba despre unire.

ADVERTISEMENT

„Și la București au existat două categorii, pe care n-aș putea să le identific cantitativ. Unii vedeau independența Republicii Moldova ca pe un gest îndreptat către România și alții către Rusia și care apreciau Declarația drept un pas către o viitoare Unire”, a argumentat specialistul în geopolitică.

Silviu Brucan (sursa facebook.com)
Silviu Brucan (sursa facebook.com)

Silviu Brucan și celebra diversiune a pierderii Transilvaniei

Aici se cuvine un recurs la istoria post-decembristă. În primul Parlament al României înființat după Revoluția din 1989, încă exista un curent proeminent pro-estic. Din forul legislativ făceau parte o mulțime de personaje pitorești, multe dintre aceste fiind figuri active și mediatizate din timpul Revoluției.

ADVERTISEMENT

Printre cei aleși în Parlament se afla și fostul disident Silviu Brucan, despre care s-a spus mult timp că ar servi interesele rusești, fără ca acesta să nege, public, acest zvon. De altfel, în 1988, Brucan i-a facilitat generalului de securitate Iulian Vlad o întâlnire secretă cu președintele sovietic Mihail Gorbaciov, prin intermediul fostului ambasador al URSS la Washington, Anatoli Dobrinin. Însă, Brucan a avut o implicare importantă și în „problema moldovenească”.

„Probabil, mulți își amintesc celebrul gest al lui Silviu Brucan, care după o declarație patriotică, emoțională, a lui Sergiu Nicolaescu referitoare la Basarabia și la frații noștri, a declarat în Parlamentul reunit că el își scoate pălăria în fața regizorului Sergiu Nicolaescu, dar când vine vorba despre politicianul cu același nume, și-o pune la loc. Pentru prima oară oficial în Parlamentul României, Silviu Brucan a lansat teza că, dacă ne vom uni cu Basarabia, vom pierde Transilvania”, ne-a reamintit Dan Dungaciu.

Fostul președinte Mircea Snegur, terorizat de întrebarea „când vă uniți cu România?”

Practic, pe ambele părți ale Prutului, anul 1991 a reprezentat împărțirea în două tabere, numai că s-a mai petrecut un fenomen. Nimeni nu și-a imaginat că Republica Moldova poate supraviețui singură. Partea rusă și, mai degrabă, partea transnistreană au privit posibila „Declarație de Unire” ca o reiterare a scenariului din 1918.

Intervievatul nostru a specificat: „La vremea aceea, România s-a unit cu așa numita Republică Democratică Moldovenească. Așadar, țara noastră nu s-a unit cu o parte a Imperiului Țarist, ci cu o republică proclamată cu un an mai devreme. Republica Democratică Moldovenească, având Sfatul Țării ca organ diriguitor, a realizat unirea cu România. Cei care cunoșteau respectivul scenariu au considerat că și acum, Declarația de Independență a Republicii Moldova este primul pas spre unirea cu România”.

Multă lume era convinsă de faptul că Unirea va avea loc. „Fostul președinte moldovean Mircea Snegur a scris în memoriile sale că oriunde călătorea în fostul spațiu al URSS, ulterior al CSI, toată lumea îl întreba „când vă uniți cu România?”. Să ne amintim că la 3 octombrie 1990 s-au reunit cele două Germanii, astfel că precedentul era creat. Toată lumea aștepta un eveniment similar”, a povestit Dungaciu.

„Transnistria, un laborator anti-românesc încă de la crearea sa”

Un alt aspect important este cel al confruntării de pe Nistru, dintre partea transnistreană a Republicii Moldova și Chișinău. Se pare că, de fapt, transnistrenii au considerat că dacă Republica Moldova se unește cu România, ei se vor separa, pentru că nu vor să fie parte a țării noastre.

„Impresia că Federația Rusă susținea, la vremea aceea, idei precum autonomia sau federalizarea este o naivitate. Dacă rușii ar fi avut această intenție, ar fi pus-o în aplicare, în prima fază, în Țările Baltice. Însă, în acea zonă nu s-au creat regimuri separatiste, deși în Estonia minoritatea rusă era de 40%, în Letonia de 30% și în Lituania de 10-12%. Rusia era în degringoladă și într-o descompunere totală și în plus avea de gestionat unificarea Germaniei și negocierile cu Occidentul, astfel că Moldova nu putea fi principala preocupare a Moscovei”, a explicat Dan Dungaciu.

Războiul de pe Nistru, din 1992, s-a încheiat după ce o delegație condusă de președintele Ucrainei, Leonid Kravciuk, a discutat cu separatiștii și le-a oferit garanții că, dacă Republica Moldova se unește cu România, atunci Transnistria își va urma drumul ei, separat. La Tiraspol s-a deplasat o delegație rusă, care a transmis același mesaj și abia după ce transnistrenii au primit garanții, a fost semnat celebrul acord de pace dintre Chișinău și Moscova, adică acordul Snegur – Elțîn.

Specialistul în geopolitică a subliniat: „Transnistrenii nu voiau, în niciun caz, să facă parte din „România Mare”, cum îi spuneau ei. Sigur, Transnistria a fost un laborator anti-românesc încă de la crearea sa, în perioada interbelică. Acolo, memoria anti-românească este veche, profundă și imposibil de extras”.

Cum își întrețin rușii geamantanul fără mâner

Dan Dungaciu consideră că în momentele cele mai importante, implicarea militară a României în Transnistria, despre care se tot vorbește, a fost o greșeală, pentru că a oferit semnalul intrării Transnistriei în politica internă și externă a țării noastre.

„De atunci, au tot fost folosiți termeni precum „represiunea transnistreană”, uitând că, de fapt, legată de Transnistria, Republica Moldova nu se va integra niciodată în structurile euro-atlantice. Pentru acest motiv, rușii nu recunosc independența Transnistriei și o păstrează în interiorul Republicii Moldova. Au nevoie de Transnistria ca de un geamantan fără mâner, iar când Chișinăul vrea să plece spre vest, cineva îl bate pe umăr și îi spune: „Ți-ai uitat valiza!”. Iată de ce, dacă astăzi veți auzi pe cineva de la Chișinău vorbind despre reglementarea chestiunii transnistrene, înseamnă că face jocul Rusiei!”, a declarat profesorul Dungaciu.

Tot partenerul nostru de dialog consideră că, în condițiile slăbiciunii statului moldovean, reglementarea chestiunii transnistrene ar însemna chiar transnistrizarea Republicii Moldova și preluarea proiectului politic de la Chișinău de către Tiraspol, respectiv de către Rusia.

Poetul si academicianul Grigor Vieru (sursa hepta.ro)
Poetul si academicianul Grigor Vieru (sursa hepta.ro)

Grigore Vieru, un vizionar imitat de naționalistul Mihai Ghimpu

Dan Dungaciu a reamintit că poetul patriot Grigore Vieru a fost primul care a sesizat fenomenul și a afirmat că Transnistria trebuie abandonată, iar singura soluție este ca Moldova și România să se unească. Același lucru l-a afirmat și Gheorghe Ghimpu, deputat cu vederi pro-românești, în primul Parlament al Republicii Moldova, ales democratic.

„Din păcate, însă, a prevalat ideea că nu Transnistria urmează Republica Moldova, ci aceasta din urmă rămâne blocată alături de Transnistria. Astăzi, ne găsim în situația în care, strategic vorbind, la Chișinău încă mai există două tabere. Unii au văzut independența față de România, iar alții care consideră independența ca un act privitor la Rusia”, a declarat Dungaciu.

În încheierea analizei sale referitoare la situația din Moldova, Dan Dungaciu a fost ferm: „Pe lângă moldoveniștii sovietici sunt moldoveniștii europeniști, care vor să intre în Europa dar nu alături de România, sau, ca să spun așa, vor în România, dar ca independenți. Evident că acest deziderat n-are cum să se împlinească, pentru că Federația Rusă nu le va permite să plece…”

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoria NEWS
A apărut noua revistă Taifasuri
  • Câștigă ACUM o Dacia Logan, 2.000 de euro și multe alte premii!
  • Nr. 853. 32 pagini + CD Armin Nicoară. Doar 10 lei!
A apărut noua revistă Taifasuri