Cât de vulnerabilă este Republica Moldova în noul peisaj de incertitudine provocat de Rusia. Politicienii de la Chișinău au votat introducerea stării de urgenţă. Update

Fără a fi un stat membru NATO și cu o armată aproape inexistentă poziția strategică a Republicii Moldova s-ar putea dovedi una extrem de vulnerabilă în cazul în care Vladimir Putin își atinge scopurile prin invazia din Ucraina. Pașii hotărâți făcuți de țara vecină sub conducerea Maiei Sandu de a se îndepărta de influența Rusiei s-ar putea dovedi în zadar, în condițiile în care situația Republicii Moldova este similară cu cea a Ucrainei, susțin analiștii politici.

Cu o dependență energetică față de Moscova și cu o largă minoritate pro-rusă în țară, ce are acces doar la propaganda și mesajele Kremlinului, poziția Chișinăului într-un nou peisaj de securitate pe continent nu este una tocmai fericită.

Republica Moldova, vulnerabilă în fața Moscovei

Analistul politic Sorin Ioniță este de părere că în acest moment Republica Moldova se află într-o stare de incertitudine totală, totul depinzând de obiectivele pe care Vladimir Putin dorește să le atingă prin invazia Ucrainei și măsura în care el reușește acest lucru. În acest peisaj, dependența energetică față de Rusia, dar și față de Ucraina pe partea de energie electrică, alături de prezența trupelor rusești pe teritoriul țării – reprezintă principalele vulnerabilități ale Republicii Moldova.

„Totul depinde de cum se termină conflictul din Ucraina. Dacă iese prost pentru Vladimir Putin s-ar putea să fie chiar oportunități pentru Moldova.

Digi24.ro

Oamenii sunt uluiți când află ce vârstă are acest bărbat. Cum reușește să păcălească procesul de îmbătrânire și cât îl costă pe an

Vulnerabilitățile Republicii Moldova sunt cele bine cunoscute: problema de securitate legată de Transnistria, problema energetică care a apărut în ultime luni odată cu creșterea prețurilor la energie. Ei sunt dependenți de gazul vândut de Gazprom și, pe partea de electricitate, de importurile din Transnistria și Ucraina, care acum are propriile ei probleme.

La acestea se adaugă și starea din mass-media, faptul că sunt complet penetrați de televiziunile din Rusia, ce emit pentru publicul rusesc. Ei prind, 24 de ore pe zi, toată propaganda rusă, tot. Și mai ales în afara Chișinăului, cam asta văd oamenii, că asta le vine pe cablu foarte ieftin. Astea sunt vulnerabilități masive, și mai ales faptul că nu sunt în nicio organizație care să reprezinte o umbrelă de securitate, cum suntem noi în NATO. Deja e suficient, adică stau foarte prost.

Situația Republicii Moldova este similară cu cea a Ucrainei. Ambele țări sunt în conflict cu Rusia de 30 de ani, au teritorii ocupate, și trupe rusești pe teritoriul lor legal. Moldova are asemenea trupe, și chiar și un depozit de armament sovietic rămas acolo și care rămăsese să fie dezafectat.

Deci toate elementele astea există, și vor fi prezente și în cazul în care Vladimir Putin își atinge obiectivele în Ucraina. Nu știm încă care sunt acestea pentru că dezanificarea și demilitarizarea Ucrainei, așa cum a spus el, nu știe nimeni ce înseamnă. Cum se definește așa ceva, și deci până unde va merge. Deci incertitudinea este totală în Republica Moldova până nu se oprește conflictul și nu se vede ce a vrut el și ce a obținut. Pur și simplu Moldova este în incertitudine cu toate aceste vulnerabilități la vedere”, a declarat pentru FANATIK, Sorin Ioniță, președintele ONG-ului Expert Forum.

Digisport.ro

Mai dur nu se putea! A venit ”nota de plată”, după gestul golănesc fără precedent făcut de un luptător către fata din ring

Moldova, fără o armată dar cu trupe rusești pe teritoriu

Războiul din Transnistria, izbucnit în 2 martie 1992 în forțele separatiste pro-transnistrene sprijinite puternic de către Armata a 14-a a Rusiei a rămas, până în ziua de astăzi, unul din conflictele înghețate din regiune. Cu cel puțin 1.500 de soldați ruși, ce fac parte dintr-un contingent de menținere a păcii, și alți 1.000, însărcinați cu paza și gestionarea unui vechi depozit de muniție al fostei URSS, Transnistria reprezintă mereu o criză de incertitudine pentru Chișinău.

De altfel, fostul premier moldovean, Ion Sturza, a declarat în urmă cu o zi că Vladimir Putin nu se va opri în a controla estul Ucrainei și a avertizat că, în acest context, situația din Transnistria devine una extrem de riscantă. Mai mult, el a criticat și opoziția de la Chișinău pentru poziția critică la adresa SUA în acest conflict.

„Sunt foarte puţine şanse că Putin se va opri acolo unde s-a oprit. Avem motive să ne îngrijorăm, dacă suntem cetăţeni responsabili ai lumii civilizate. Acum suntem într-un nou război rece doar că de partea cealaltă a baricadei este un om iraţional, pentru că Putin demult nu mai este un partener raţional, care controlează toată elita, pe care a scos-o la tablă, a umilit-o ca să demonstreze că ei sunt de partea lui.

Nu trebuie să avem iluzii că vom avea drumul nostru în relaţia cu Federaţia Rusă şi că vom putea să manevrăm în aşa fel încât să ne protejăm interesele economice şi de securitate. Mesajul conducerii Republicii Moldova este unul pacifist, este o politică echilibrată şi coincide aşteptărilor moldovenilor. Avem problema Transnistriei care este periculoasă în contextul actual şi avem o stare de spirit a populaţiei care este divizată, cred că o treime dintre cetăţeni, dacă nu chiar jumătate, îl simpatizează pe Putin. Declaraţia întârziată a blocului PCRM-PSRM în care se dă vina pe SUA în toată această situaţie este absolut stânjenitoare, dar ea a venit prin fax de la Moscova”, a declarat oficialul moldovean, citat de „Adevărul”.

De altfel, deputatul PSD, Ana Cătăuță, a declarat, luni seara, la postul Antena 3, că din informațiile pe care le deține, „liderii separatiști de la Tiraspol sunt azi la Moscova și încearcă să includă Transnistria pe lista regiunilor separatiste”. În data de 16 februarie, un oficial din Ministerul de Externe rus a declarat la Tiraspol că Rusia va accelera procesul de acordare a cetățeniei pentru locuitorii regiunii separatiste.

Mai mult, militarii ruși și cei ai trupelor separatiste din Transnistria au desfășurat exerciții militare chiar în zilele acestea, ultimul anunț oficial cu privire la astfel de exerciții fiind transmis chiar joi.

În acest context trebuie subliniat că Republica Moldova are o armată mai mult decât modestă. Cu alocări de la bugetul de stat de 0,2-0,3% din PIB necesitățile de înzestrare ale armatei au fost complet ignorate de către guvernanții moldoveni. Cu un efectiv de circa 6.000 de militari, armata Republicii Moldova este înzestrată în principal cu tehnică militară sovietică învechită. Potrivit indexului globalfirepower, Moldova are doar 3 avioane de luptă, 10 tancuri și 381 de transportoare blindate.

Moldova, dependentă energetic de Rusia

Chiar dacă Uniunea Europeană a devenit recent principalul partener comercial al Republicii Moldova (54% din comerțul țării se desfășoară cu UE față de doar 10% cu Rusia și 7% cu China), principala vulnerabilitate economică a țării o reprezintă dependența energetică față de Rusia.

În ceea ce privește energia electrică, Republica Moldova depinde de importurile din Ucraina și , în proporție de 80%, de energia produsă de centrala termoelectrică de la Cuciurgan din Transnistria. Pentru a produce energie, această centrală importă anual circa un miliard de metri cubi de gaz din Rusia, nu achită nota de plată pentru aceste gaze iar datoria este acumulată tot de Chișinău, iar în prezent este de aproape 8 miliarde de dolari.

Securitatea energetică a Republicii Moldova a fost ignorată în toți acești ani de autoritățile de la Chișinău iar țara a devenit dependentă de energia livrată de la Moscova. În domeniul livrării gazelor o sursă este gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, dar care acoperă doar o parte din necesități și, potrivit experților, nu va influența prețul la gaze. Totodată, Chișinăul procură actualmente doar energie din Transnistria și nu are linii de interconectare cu România și cu UE.

În acest sens, în noiembrie 2021, Guvernul de la Chișinău a semnat un contract cu o companie indiană pentru construcția unei linii electrice aeriene de 400 de kv care ar urma să lege Chișinăul de Vulcănești, cu scopul ca Moldova să nu mai fie dependentă energetic de Centrala de la Cuciurgan, gestionată de regimul separatist. Această investiție ar trebui să fie finalizată până la finalul mandatului actualului guvern pro-european.

O problemă și mai serioasă pentru Republica Moldova o reprezintă dependența de importurile de gaze din Rusia. La finalul anului trecut, în luna octombrie, Gazprom a amenințat Chișinăul că sistează livrarea de gaze naturale dacă nu este plătită o parte din datoria acumulată în ultimele luni, atunci când compania rusească a mărit prețul metrului cub de gaze de la 550 de dolari la 790 pe fondul crizei energetice.

Pentru a evita sistarea gazelor naturale de către Gazprom, guvernul de la Chișinău a fost nevoit să aprobe plata a 1,4 miliarde de lei moldovenești din bugetul de stat pentru datoriilor curente ale SA MoldovaGaz. MoldovaGaz, firma de stat a Republicii Moldova căreia Gazprom îi impută o datorie istorică de 709 milioane de dolari, este controlată de Rusia (51%), Transnistria (13%), Republica Moldova deținând puțin peste 35% din acțiunile companiei.

Autoritățile de la Chișinău au fost nevoite atunci să mărească tariful la gaze pentru populație de la 4,2 lei la 11,08 lei mia de metri cubi, urmare a scumpirii impuse de către furnizorul rus.

Deși în noiembrie 2021 această criză părea încheiată odată cu anunțul semnării unui contract pe cinci ani între Chișinău și Gazprom, la începutul acestui an, compania rusă a cerut achitarea în avans a facturilor pe lunile în curs, bani pe care compania de stat a susținut că nu-i avea. Situația este cu atât mai delicată cu cât prețul agreat cu Gazprom este de peste 650 de dolari pe metrul cub, cu 200 de dolari mai mult decât era anterior, și mult peste posibilitățile financiare ale Moldovei. În aceste condiții tariful gazelor pentru populație ar urma să fie majorat din nou.

Deputații partidului de guvernare că aceste noi tarife impuse de Rusia sunt o urmare a refuzului Guvernului de la Chișinău de a face unele concensii „necomerciale” propuse de Moscova, „care ar compromite substanțial reformele din țara noastră”.

„Moldova nu avea cum să obțină un preț mai bun de la ruși decât fâcând anumite cedări politice în special în problematica transnistreană. Cine crede altfel trăiește într-o lume paralelă, în care Kremlinul nu-i la un pas de invadarea Ucrainei… Kremlinul mai degrabă ne-ar fi închis gazul și ar fi dat bani autorităților de la Tiraspol să cumpere direct gaz la preț de piață, decât să ne ofere condiții mai bune. Așa că ași în mânecă noi nu avem”, declara la începutul lunii ianuarie pentru DW.com deputatul PAS, Dan Perciun.