Alexandru Musteață, directorul Serviciului de Informații și Securitate din Republica Moldova, a afirmat că Rusia plănuiește să invadeze țara vecină la începutul anului viitor. Strategia vizează punerea în aplicare a unui scenariu care depinde de evoluția războiului din Ucraina și care vizează, mai exact, ocuparea strategică a Transnistriei. În replică, specialistul în geopolitică Dan Dungaciu a declarat că, „în cazul unei ofensive rusești, contextul este dramatic pentru această țară, pentru că singura strategie de securitate a Republicii Moldova este rugăciunea”.
Încă de la început, profesorul Dan Dungaciu a amintit că, după declarațiile șefului serviciului de securitate al Republicii Moldova, instituția în speță a intervenit, precizând că este vorba doar despre un scenariu posibil, menționat de directorul instituției. De asemenea, ministrul de externe al României, Bogdan Aurescu, a încercat să liniștească spiritele, afirmând că nu deține informații potrivit cărora Rusia ar pregăti un eventual atac, împotriva Moldovei.
„Dacă ne referim asupra unei invazii a Rusiei în Republica Moldova, ca scop în sine și obiectiv major, vorbim, într-adevăr, despre o fantezie și despre o chestiune îndepărtată. Scopul Rusiei nu este invadarea Moldovei. Pe de altă parte, Republica Moldova poate veni la pachet cu alte evoluții din teren, în speță cu cele din Ucraina”, a declarat, în exclusivitate, pentru FANATIK, Dan Dungaciu.
Acesta a precizat că „toată această speță, la care s-a referit șeful Serviciului de Securitate și Informații de Stat al Republicii Moldova, vine din zona unor idei lansate din partea ucraineană. Concret, în recentele interviuri acordate de Zelenski și de cei doi generali foarte importanți, Valeri Zalujni și Oleksandr Syrskyi, respectiv șeful Marelui Stat Major și șeful Statului Major al Forțelor Terestre, a fost lansată ideea unei noi invazii pregătită de Rusia, în primăvară”.
Dar, dacă bănuielile se vor confirma, iar țara vecină va intra „la pachet” în cazul unei noi ofensive în sud, ordonată de Vladimir Putin, viitorul nu pare deloc… luminos, pentru Chișinău: „Repet, în acest moment, Republica Moldova nu are la dispoziție decât rugăciunea: „Dă, Doamne, să nu vină rușii mai aproape!”. Altfel, nu are cum se apăra”.
Specialistul în politică externă a revenit la ipoteza potrivit căreia, regrupată în această iarnă, Armata Roșie ar putea recurge la o ofensivă în masă, în sud. Conform lui Dan Dungaciu, teoria a apărut ulterior pe fluxurile de știri, dar, de fapt, a fost lansată de cei mai proeminenți și prestigioși generali ai armatei ucrainene.
„Mesajul era acela că, dincolo de tot ce se afirmase anterior, prin mobilizarea celor 300.000 de rezerviști, Federația Rusă a reușit să-și completeze forțele, în ciuda faptului că nici calitatea umană și nici armamentul nu mai sunt aceleași de la începutul conflictului”, a explicat profesorul universitar.
Acesta a subliniat că, „precum în cazul Celui de-Al Doilea Război Mondial, atunci când, pentru a scăpa de bombardamentele germane, Stalin a mutat fabricile de armament de partea celalaltă a Munților Urali iar armata sovietică a revenit în forță, unul dintre scenarii presupune că rușii își pregătesc ofensiva de primăvară în altă parte, urmând să revină în forță”.
Dan Dungaciu a amintit că „tot generalii ucraineni spuneau că această invazie poate avea loc în intervalul ianuarie – martie 2023. În cadrul scenariului reluării ofensivei rusești la scară mare, reapare pe agendă problema Republicii Moldova, dar nu de sine stătătoare, ci în contextul respectiv. Dacă ucrainenii reușesc să ajungă la Odesa și în partea de sud a țării și să se îndrepte către Transnistria, evident că Republica Moldova devine o țintă vulnerabilă. Dacă rușii vor ajunge în Transnistria și la Nistru, nici nu vor sesiza că se află în Moldova, pentru că nu va fi nimeni care să întâmpine opoziție”.
Analiza profesorului de geopolitică, referitoare la strategia pe care s-a bazat țara vecină, a fost făcută „la sânge”, mai ales în contextul în care Dan Dungaciu este specialist în problematica Moldovei.
„Republica Moldova nu se poate apăra. A trăit 30 de ani cu iluzia suveranității, iar acum nu-și poate așeza în cap Constituția care vorbește despre neutralitate, sperând că astfel va fi protejată de bombele Federației Ruse. Așadar, în contextul ipotezei unei noi invazii rusești, cu siguranță că Republica Moldova va reveni pe agendă, dar nu se poate vorbi despre prezent”, a punctat intervievatul nostru.
Politologul a remarcat că, dacă privim harta și obervăm că rușii au renunțat la orașul Herson, retrăgându-se pe partea stângă a Niprului, din punct de vedere teoretic, forțele Kremlinului se depărtează de o posibilă invazie în sud, către Odesa și Transnistria.
Cel puțin teoretic, între Republica Moldova și NATO există un parteneriat de cooperare, mai ales la nivel tehnic. S-a vorbit inclusiv despre participarea militarilor moldoveni la anumite operațiuni internaționale din cadrul Parteneriatului pentru Pace, însă nu se poate discuta despre o legătură strânsă între țara vecină și Alianța Nord-Atlantică. Așadar, în situația unei agresiuni, Moldova se va trezi singură, în fața pericolului rusesc.
„NATO nu poate apăra Republica Moldova, iar acest lucru nu s-ar putea face peste noapte. Ne place sau nu, acesta este rezultatul marii inteligențe strategice a celor care au crezut că neutralitatea valorează ceva sau că varianta proverbului rusesc cu vițelul care mănâncă de două ori, din două locuri, pe care moldovenii au aplicat-o în politica externă, funcționează. Practic, acum s-a trasat o linie de bilanț a strategiei de securitate a Republicii Moldova, care, evident, nu a servit la nimic”, a precizat Dungaciu, cu referire la faptul că, mereu, Chișinăul a pendulat între Moscova și politica pro-vest.
În plus, partenerul nostru de dialog a amintit și faptul că, în Moldova, întotdeauna bugetul Ministerului de Interne a fost mai mare decât cel al Ministerului Apărării, astfel că, „în eventualitatea unei acțiuni a Moscovei, Chișinăul nu are ce face, indiferent de colaborările minuscule cu NATO, pe care le-a avut și care sunt, mai degrabă, de fațadă”.
„O spun cu foarte mare tristețe, pentru că, în realitate, în Republica Moldova nimeni nu vorbește despre NATO. Nu există nicio discuție la nivel public referitoare la acest subiect și, cu rarisime excepții, niciun partid politic nu se declară pro-Alianța Nord-Atlantică”, a subliniat profesorul universitar.
Specialistul susține că întreaga condiție de securitate a Republicii Moldova trebuie rediscutată, „dar dezbaterea nu există în acest moment, pentru că nu a început-o nimeni. Mai mult, este vorba despre o discuție pe care foarte puțină lume este dispusă să o poarte. Acest fenomen este vizibil în atitudinea Chișinăului față de Transnistria. Ar trebui să existe o întreagă dezbatere, cu privire la contextul actual și la atitudinea față de Tiraspol. Războiul din Ucraina este un moment prielnic pentru a tranșa situația de la Tiraspol, în folosul Chișinăului”.
Dan Dungaciu a adăugat că, altfel, spus, în acest moment, Chișinăul are la îndemână toate instrumentele de presiune. Ținând cont de distanța fizcă mare dintre Federația Rusă și Transnistria și de atitudinea Ucrainei, Moldova are la dispoziție toate instrumentele necesare pentru a tranșa situația din Transnistria, în favoarea sa.
„Dar, Chișinăul merge pe un regim de concesie, de prezervare a delictelor politico-economice de la Tiraspol, fără a obține în schimb nicio concesie politico-strategică”, a sesizat interlocutorul nostru.
„Aceasta este marea problemă, ori, dacă nici măcar nu ai curajul sau determinarea de a rezolva problema Tiraspolului, atunci, în niciun caz nu are de unde să apară o dezbatere despre reevaluarea condiției de securitate a Republicii Moldova. Deocamdată, nu am văzut o asemenea discuție și dacă nu un coflict precum războiul din Ucraina, atunci ce anume ar putea determina a abordare mai realistă a condițiilor de securitate ale Republicii Moldova?”, a încheiat, pe ton retoric, Dan Dungaciu.