Cum se fac, de fapt, sarmalele românești? Rețeta tradițională, cu ingrediente aproape uitate, se mai găsește doar în câteva colțuri de țară, în special în Moldova. Iar aroma acestora este una de neuitat.
Este adevărat că sarmalele nu sunt un preparat tradițional românesc, ci un fel de mâncare adus de turci și tătari. Însă, de-a lungul timpului, românii le-au adaptat gusturilor lor, schimbând ingrediente și moduri de preparare.
De exemplu, în loc de carne de miel sau vită, s-au folosit mai mult carne de porc, iar condimentele au fost ajustate, făcând din sarmale un preparat autentic românesc. Astfel că, deși originea lor este străină, sarmalele sunt acum un fel de mâncare de neînlocuit în bucătăria românească.
Sarmalele pe care le mâncăm astăzi nu au fost întotdeauna la fel. Rețeta tradițională a sarmalelor moldovenești, considerate de experți printre cele mai bune din țară, aproape că a fost uitată.
Preparatul are secretele sale, păstrate doar de câteva femei din satele izolate ale Moldovei. De exemplu, la Ibănești, tradițiile culinare sunt încă respectate cu strictețe, iar femeile din neamul Țârliman știu tainele sarmalelor autentice românești. Acestea au povestit că sarmalele adevărate se făceau din carne de porc tăiată la bărdiță, nu tocată, iar orezul era înlocuit cu crupe, în special cele de grâu.
Primele sarmale moldovenești erau umplute cu carne de porc, condimentată cu sare și cimbru, amestecată cu ceapă fin tăiată și crupe de grâu. Această umplutură era învelită în foi de viță de vie. Pe măsură ce timpul a trecut și roșiile au început să fie cultivate pe teritoriul românesc, s-a introdus treptat varianta cu suc de roșii și s-a trecut la foaie de varză.
Un alt secret de care gospodinele de la Ibănești este prăjirea cepei folosită la umplutură în untură. „Neapărat ceapa undită în untură de porc. Se amestecă cu carnea de porc tăiată la bărdință, cu sare și crupe”, a dezvăluit Elena Țârliman, conform adevarul.ro.
Ulterior, sarmalele, învelite în frunze de varză murată sau viță de vie, sunt așezate într-o oală de lut. Pe fundul vasului se pun mai întâi frunze de varză murată, iar deasupra se aranjează sarmalele. Între straturile de sarmale se adaugă bucăți de șuncă de porc, așezate rând pe rând, împreună cu suc de roșii.
La final, se pune capacul și oala este așezată în cuptorul de lut, bine încins. Sarmalele se lasă acolo câteva ore, cinci – șase, până când devin atât de fragede încât se topesc în gură. În prezent, însă, oala de lut a fost înlocuită cu cele metalice, dar modul de preparare al sarmalelor românești rămâne respectat de gospodinele din sat.
„Da, nu te poți abține de când le simți mirosul. Sunt cu totul altceva decât sarmalele făcute acum. Cele bătrânești au o aromă aparte, un gust unic, le simți mai bine la îmbucat. Din păcate, se fac tot mai puțin așa. Sunt pe cale de dispariție”, a concluzionat un localnic,