Retragerea militarilor americani din România: de ce a întârziat ministrul Ionuț Moșteanu cu anunțul. Efectele deciziei lui Trump: „Semnal prost”

E îngrijorare în spațiul public după ce Ionuț Moșteanu a anunțat retragerea militarilor americani de la baza Kogălniceanu, una din cele mai importante de la noi, având în vedere că informația a apărut, prima oară, pe surse, în presa din Ucraina.

Adevărul despre retragerea militarilor americani din România. De ce a comunicat greu Ionuț Moșteanu decizia lui Trump. Informația a apărut prima oară în presa din Ucraina

Ionuț Moșteanu a ieșit în spațiul public și a vorbit despre plecarea a sute de militari americani din Kogălniceanu după ce informația a apărut prima oară, așa cum spuneam mai sus, în Ucraina. Ministrul apărării naționale a precizat că nu și-ar fi dorit să se întâmple acest lucru, însă faptul că în jur de 500 de soldați se retrag nu înseamnă că România nu va mai fi apărată, țara noastră fiind membră NATO.

FANATIK a stat de vorbă cu doi experți, un colonel în rezervă și un analist de politică externă, pentru a înțelege efectele deciziei luate de administrația Trump, dar și de ce s-a împotmolit ministrul, făcând anunțul cu dificultate, după ce românii au aflat din alte surse ce se întâmplă, nu direct de la oficiali.

Colonel în rezervă: „Nu afectează defensiva graniței de Est a NATO”

Ion Petrescu, colonel și fost șef al trustului de presă al Armatei, pune comunicarea lui Moșteanu pe seama lipsei de experiență și a unei ușoare inadecvări în cadrul echipei de comunicare din interiorul instituției. Cu toate acestea, Petrescu ne asigură că nu trebuie să ne facem griji și susține că românii trebuie să aibă încredere în forța de apărare a Armatei.

Digi24.ro

Cine este Constantin Hanț, afaceristul care a vrut să-l scoată din țară pe Călin Georgescu

„Retragerea unui batalion de americani din România nu afectează defensiva graniței de Est a NATO. Când zic batalion de americani, mă refer la realitatea că în NATO. în general și în Statele Unite, în mod special, efectivele unui batalion oscilează între 500 la 1000 de militari. Deci exact cifra care se vehiculează în privința militarilor americani care ar fi retrași din România.

Digisport.ro

Cu ce se ocupă Elena Băsescu, după ce s-a votat în unanimitate să fie dată afară

La granița de răsărit a Alianței Nord-atlantice funcționează în acest moment 8 grupuri de luptă în cele 3 state baltice, în Polonia, în Slovacia, în România și Bulgaria. Deci defensiva acestei zone de către aliați este extrem de puternică”, a declarat Ion Petrescu, pentru FANATIK.

Polonia ne dă lecții

Colonelul în rezervă mai spune că, în același timp, trebuie să recunoaștem că președintele Statelor Unite a trecut la eficientizarea sistemului militar american și la corelare între misiunile asumate pe plan extern și beneficiile de ordin financiar. Specialistul a dat ca exemplu Polonia, țară care e cu un pas înaintea noastră, „pentru că a prevăzut acest lucru și a reușit să îl motiveze pe Donald Trump să păstreze pe teritoriul ei un număr important de militari. A găsit modalitățile de a asigura și o compensare financiară”.

Petrescu spune că Trump e îndreptățit să facă asta, deoarece atunci când trimiți militarii propriei tale țări pentru apărarea unui alt stat, trebuie să existe și o formă de contraofertă financiară, căci vorbim de o implicare strategică, politică și „în același timp de un bilanț pe care președinții Americii îl dau la alegerile prezidențiale în fața opiniei publice din țara lor”.

În completare, colonelul ne precizează că retragerea militarilor de la Kogălniceanu nu este o tragedie, ci o revenire a unor militari americani din Europa pe teritoriul SUA în cadrul unei operațiuni firești de rotație. „O brigadă americană dislocată în Germania și-a încheiat misiunile pe bătrânul nostru continent și, conform planurilor anterioare ale Pentagonului, a fost anunțată să revină în patrie”, ne-a mai spus Petrescu.

Ce spune analistul militar Ion Petrescu despre comunicarea întârziată de la Apărare: „O pun pe seama lipsei de experiență”

Cu privire la comunicarea din partea Ministerului Apărării, colonelul a fost cât se poate de clar: „Este într-adevăr vorba ca structura de relații publice ale Armatei Române să fie mai pertinentă și să acționează mai rapid în sprijinul acțiunii ministrului, a șefului Statului Major al Apărării României pentru că acești lideri să vină în fața presei, așa cum a procedat ultima dată domnul ministru Moșteanu, să vină cu informațiile adecvate. Să calmeze opinia publică românească. Pentru asta trebuie experiență și trebuie o conexiune adecvată cu Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate de la Mons, din Belgia și chiar cu Pentagonul, care este acum Departamentul de Război al Statelor Unite ale Americii. Reacția înceată o pun pe seama lipsei de experiență a unora dintre ofițerii de relații publice ai României”.

Ștefan Popescu: „Semnal prost”

Despre anunțul neașteptat al zilei ne-a vorbit și analistul de politică externă Ștefan Popescu. Acesta ne-a zis că nu e o hotărâre îmbucurătoare, spunând că România trebuie să facă eforturi și mai mari pentru a se adapta cerințelor administrației Trump, în sensul de a le trezi interesul cu oferte mult mai complexe, dincolo de importanța pe care o reprezintă Marea Neagră în Europa.

„Este un semnal strategic prost și mă uit la acea formulare din comunicatul Ministerului Apărării Naționale a României, pentru că la acesta mă raportez, și anume reevaluarea posturii angajării forțelor americane pe plan global. Această formulare îți dă de gândit cu privire la prioritățile administrației de la Washington și la importanța Mării Negre dacă nu există cumva o supraevaluare din partea noastră a importanței Mării Negre, care nu este împărtășită de principalul nostru partener strategic, SUA. 

Bineînțeles, faptul că a fost luată această decizie, care nu e o surpriză neapărat, căci se știa acest lucru de câteva luni, se simțea că va fi luată. Fără îndoială, dacă vom cupla și cu alte semnale date de administrația Trump, dă de gândit. Vedem un interes mai pronunțat dacă ne uităm la asocierea Poloniei și a Finlandei, e un interes mai pronunțat pentru Marea Baltică”, ne-a spus Ștefan Popescu.

Întâlnirea Țoiu-Rubio și relația tot mai rece a României cu SUA

Întrebat dacă s-ar fi putut evita această decizie, având în vedere eforturile făcute de guvernul României în a închega o relație apropiată cu administrația Trump, făcând referire și la întâlnirea recentă dintre ministrul de externe Oana Țoiu și Marco Rubio, omologul ei, Ștefan Popescu a punctat că, din păcate, în continuare suntem lipsiți de idei atunci când avem un dialog cu Casa Albă. Popescu ne-a mai spus că întâlnirea dintre Țoiu și Rubio, care a fost una scurtă, a fost deja un semnal prost, care ar fi putut anunța deja ce urma să se întâmple în relațiile româno-americane.

„Eu știu că întâlnirea doamnei Țoiu a fost sub 30 de minute. Și acesta e un anumit semnal, în momentul în care îți primești omologul pentru atât de puțin timp, nu trebuie să fii mare expert în diplomație pentru a-ți da seama că nu prea ai ce discuta în atât de puțin timp, având în vedere complexitatea subiectelor. Discutăm de Ucraina, de Marea Neagră, de Orientul Mijlociu, vorbim de România ca un back-up pentru baza de la Incirlik (Turcia), la Kogălniceanu, nu? Dacă discutăm de interesul de a avea o agendă economică consistentă, de a pregăti o vizită prezidențială, de a pune jaloanele.

Doamna Țoiu nu a fost convocată, nu te convoacă cineva. Nu există convocare în Statele Unite, nu suntem în Uniunea Sovietică. Cred că s-au făcut eforturi să fie primită, căci semnalele din țară au fost foarte proaste, pentru că în timpul prezenței la Washington în mod tradițional nu se primesc delegații la Departamentul de Stat, căci e foarte mare aglomerație în marja sesiunii Adunării Generale ONU, și atunci s-au făcut eforturi foarte mari pentru primirea ei, care s-a făcut în anumite condiții, vizita fiind foarte scurtă”, a explicat Ștefan Popescu.

„Nu prea avem idei”

În continuare, analistul de politică externă ne-a zis și ce ar trebui să facă România pentru a ieși din relația rece cu administrația Trump.

„Ar trebui să ne adaptăm postura, să ne adaptăm politica externă, să dăm semnale că înțelegem prioritățile administrației americane, să ne creăm instrumente de influență care să depășească cadrul nostru regionale strict, al Mării Negre. Uitați-vă la cazul polonezilor, că nu trebuie să inventăm nimic. Valoarea de utilitate ca aliat nu se măsoară numai raportat la Marea Baltică, Rusia sau Ucraina. Polonia, de pildă, a creat formatul Varșovia, care reunește toate țările, în Consiliul Arctic. Polonia a ieșit numai dintr-un subiect. Noi suntem doar în Marea Neagră, Rusia și Ucraina, atât vedem. Dacă prioritățile Washingtonului sunt mai mici pe acest subiect, noi suferim. Ce ne propunem noi? Care e oferta României? Plus, mai e ceva, agenda economică, dacă mă raportez tot la comunicatul românesc al doamnei ministru Țoiu, este o comunicare foarte săracă. Se discută numai Cernavodă și gaz natural lichefiat. Nu prea avem idei”, a adăugat Popescu.

Și, totuși, cum se prezintă Armata Română? Colonelul Petrescu: „Avem o problemă cu rezerviștii”

Revenind la anunțul zilei, care a venit din partea ministrului Ionuț Moșteanu, colonelul în rezervă ne-a spus că până și în contextul retragerii de la Kogălniceanu, românii trebuie să aibă în continuare încredere în Armată. În final, analistul militar a recunoscut că avem, totuși, o problemă cu rezerviștii, deoarece mulți sunt în vârstă și nu s-au mai antrenat în ultimii ani, făcând referire la mobilizarea care a fost făcută de curând.

„Noi, într-adevăr, ca țară, avem o problemă cu rezerviștii, deoarece mulți sunt în vârstă și mulți nu s-au mai antrenat în ultimii ani. Ori ca să vorbești de o armată care are mii de rezerviști calificați pentru operațiunea de defensivă națională, trebuie să-i antrenezi. Antrenarea însemnând să știe la ce unitate se deplasează, să fie echipați cu ceea ce vor folosi dacă va fi cazul pe câmpul de luptă, să știe să mânuiască armamentul din dotarea în raport de categoria de forțe unde vor fi încadrați. Nu are nicio legătură acel exercițiu de mobilizare a rezerviștilor cu situația actuală.

Orice cetățean român care locuiește acum în țara noastră trebuie să aibă încredere în forțele armate ale României care au capacitatea de descurajare și de contracarare a oricărei agresiuni indiferent din ce parte va venit.

Un asemenea anunț, dar cu propriile cuvinte, a făcut zilele trecute comandantul Divizii Multinaționale de Sud-Est. Iar anterior, șeful Statului Major al Armatei României, generalul Gheorghiță Vlad. Într-un dialog, a fost întrebat despre o asemenea posibilitate ca marele vecin de la Răsărit, mă refer la Federația Rusă, să fie ipotetic atras de o aventură militară în România. Cuvintele generalului român au fost emblematice: „Să încerce!”

Nu vă uitați la Armata Română a cea de la parada de la 1 decembrie. Uitați-vă la dotarea excepțională și necesară a forțelor armate române, la faptul că dintre toate țările care sunt în jurul statului român, numai România are o forță armată numeric și ca dotare care nu se poate compara cu a niciunui stat vecin. Am să dau un element de comparație. În timp ce forțele aeriene ale Ungariei sunt dotate cu avioane Grifon, forțele aeriene ale României sunt dotate cu avioane F-16. Grifon nu a participat la nicio operațiune de război. Ca atare nu este validat pe câmpul de luptă”, a completat colonelul, pentru FANATIK.

Acesta a mai punctat, totodată, că forțele aeriene române sunt pe locul 2 în zona Mării Negre după forțele aeriene turcești din perspectiva numărului de avioane de vânătoare și bombardament și a calității misiunilor efectuate de piloții noștri.