Retragerea trupelor străine din Afganistan nu a pus capăt atentatelor. Trei jurnaliste, ucise de ISIS

Trei jurnaliste au fost ucise în Afganistan, în două atacuri coordonate, revendicate de ISIS. O a patra a fost grav rănită. Este cel mai recent atac dintr-o serie de asasinate căruia i-au căzut victime reprezentanți ai mass-media, activiști, reprezentanți ai justiției sau politicieni.

Violențele împotriva reprezentanților presei sunt în creștere în Afganistan, deși talibanii sunt parte, cel puțin teoretic, a negocierilor pentru încetarea războiului civil, iar escaladarea violențelor pune sub semnul întrebării retragerea trupelor americane și ale aliaților NATO din țară.

Există temeri că retragerea trupelor străine ar putea crea teren favorabil pentru ca țara care a dat naștere atacurilor teroriste de pe 11 septembrie din SUA să redevină un incubator al extremismului islamic cum a fost odinioară.

Jurnalistele, ucise în timp ce se întorceau acasă

Trei femei care lucrau pentru postul de televiziune Enikas din orașul afgan Jalalabad au fost împușcate în timp ce se îndreptau spre casă. Potrivit rapoartelor, femeile, cu vârste cuprinse între 18 și 20 de ani, au fost ucise în două atacuri separate, dar coordonate. O a patra a fost grav rănită.

Digi24.ro

Un cuplu care a cumpărat un conac vechi de 400 de ani a descoperit sub podeaua din bucătărie o comoară

ISIS și-a asumat responsabilitatea pentru atacul de marți seară, scrie The Independent. Atacul a vizat în mod deliberat angajații de sex feminin de la postul de televiziune Enikas din estul orașului Jalalabad, potrivit SITE Intelligence Group, un ONG american care urmărește activitatea online a susținătorilor supremației albilor și a organizațiilor jihadiste.

Este cel mai recent dintr- un șir de atacuri care au răspândit frica în rândul celor care lucrează în părțile urbane ale țării devastate de război și care eclipsează din ce în ce mai mult încercarea SUA de a negocia sfârșitul războiului civil al țării.

Președintele afgan, Ashraf Ghani, a condamnat uciderile și a spus că „atacurile asupra compatrioților inocenți, în special a femeilor, sunt contrare învățăturilor islamului, culturii afgane și spiritului păcii”.

În decembrie, militanții ISIS au împușcat mortal o altă prezentatoare TV de sex feminin, activistă pentru drepturile femeii, care lucra pentru aceeași rețea de știri. Malalai Maiwand, prezentatoare la Enikas Radio și TV din provincia de est Nangarhar, a fost ucisă împreună cu șoferul ei în Jalalabad.

Digisport.ro

FOTO Au apărut primele imagini: Ion Țiriac a primit ”bijuteria” după 5 ani! ”Nu întrebați cât costă, că e obscen”

Shaharzad Akbar, șeful Comisiei independente afgane pentru drepturile omului, a declarat pe Twitter: „Femeile afgane sunt vizate și ucise prea des… Acest lucru trebuie să înceteze. Nu mai ucideți civili și distrugeți viitorul”.

Violențele, în creștere de la începutul negocierilor pentru pace

Numărul atacurilor asupra femeilor a crescut de când au început discuțiile pentru încheierea păcii dintre talibani și guvernul afgan anul trecut. În ianuarie, două judecătoare care lucrau pentru Curtea Supremă afgană au fost ucise prin împușcare în capitala Kabul.

Violențele vin, de asemenea, pe fondul reducerii efectivelor trupelor NATO în țară, la aproximativ 9.000 de militari, dintre care aproximativ 2.500 sunt trupe americane.

În februarie, NATO a declarat că nu a decis încă dacă trupele sale vor pleca până în mai, în conformitate cu acordul cu talibanii.

Noua administrație de la Casa Albă se confruntă acum cu sarcina de a decide dacă trupele americane ar trebui să plece până în mai, așa cum a fost convenit anterior de fostul președinte Donald Trump, în cadrul unui acord cu talibanii.

Biden devine astfel al patrulea președinte la rând care se luptă cu această întrebare. Toți au încercat – într-adevăr, s-au angajat – să iasă din Afganistan. Nimeni nu a reușit. Prin urmare, conflictul afgan a devenit nu numai cel mai lung conflict din istoria americană, dar poate și cel mai supărător.

În cazul lui Biden, promisiunea făcută în campanie de a pune capăt „războiului nesfârșit” se ciocnește direct de realitatea cruntă că violența din Afganistan a crescut de când administrația Trump s-a angajat cu exact un an în urmă săptămână să retragă toate forțele SUA până în luna mai.

Reprezentantul special al Americii pentru Afganistan, Zalmay Khalilzad, a sosit luni la Kabul pentru noi discuții atât cu reprezentanții guvernului, cât și cu talibanii.

Specialiștii spun că există motive întemeiate pentru a crede că, dacă restul de 2.500 de militari americani vor fi retrași din Afganistan, forțele talibane fundamentaliste islamice care luptă împotriva guvernului afgan recunoscut la nivel internațional vor prelua capitala Kabul în câteva luni.

Acest lucru ar produce probabil un dezastru umanitar, o retragere a progreselor în situația femeilor afgane și o escaladare a instabilității într-o regiune legată de Pakistan și arsenalul său de peste peste o sută de focoase nucleare de lângă Afganistan.

Iar țara care a dat naștere atacurilor teroriste din 11 septembrie pe solul SUA ar putea redeveni incubatorul extremismului islamic care a fost odinioară.

Congresul recomandă amânarea retragerii trupelor

Un grup desemnat de Congres pentru a studia din nou problema afgană a luat în considerare toate acestea și, în urmă cu câteva săptămâni, a recomandat fără echivoc întârzierea retragerii trupelor americane atât timp cât durează pentru un plan de pace real. Acesta a menționat că forțele talibane care luptă împotriva guvernului instabil al Afganistanului nu au reușit să respecte promisiunile făcute în urma unui acord provizoriu în urmă cu un an de reducere a atacurilor violente și încetarea cooperării cu grupuri care amenință SUA și aliații săi.

Deși SUA au arătat că sunt dispuși să se retragă, raportul grupului spune că „nu ar trebui, totuși, să câștige doar talibanii”, relatează The Wall Street Journal.

Totuși, angajamentul lui Biden nu a fost unul absolut: promisiunea sa de campanie a fost în mod specific să aducă acasă „marea majoritate” a trupelor americane din Afganistan.

Într-un anumit sens, această obiectiv a fost deja atins: Trump a redus numărul militarilor la 2.500 de la 14.000 ca urmare a acordului de pace provizoriu de anul trecut.

Problema este că talibanii nu și-au arătat nici abilitatea, nici dorința de a ajunge de fapt la o pace reală cu guvernul afgan.

De fapt, s-a întâmplat contrariul. Națiunile Unite au raportat recent că numărul victimelor civile din Afganistan au crescut în ultimele luni ale anului 2020 – adică au fost împușcate după ce reprezentanții talibanilor s-au așezat la masa negocierilor pentru a discuta pacea cu guvernul afgan în septembrie.

Talibanii nu par să iasă din tiparul cunoscută; o strategie înțeleaptă, chiar dacă cinică, ar fi aceea de a opri violența până la dispariția trupelor americane, dar nu asta nu s-a întâmplat.

Situația este îngrijorătoare și pentru că diplomația americană americană de-a lungul anilor a produs o amplă coaliție internațională care încearcă să aducă stabilitate în Afganistan. Peste 30 de țări au contribuit, iar Pentagonul spune că peste 7.000 de soldați aliați se află astăzi pe teren alături de forțele americane.

Pe scurt, o mulțime de țări au mers pe mâna SUA în Afganistan. Este puțin probabil să încerce să rămână dacă americanii se vor retrage.

Evident, prelungirea prezenței trupelor americane prezintă riscuri pentru Biden. Există un risc politic în renunțarea la un angajament din campania electorală. Pe teren, există riscul ca reprezentanții talibanilor să vadă o promisiune americană încălcată, reducându-și încrederea deja scăzută într-un proces diplomatic și determinându-i să atace nu doar ținte afgane, ci și forțele SUA.

Pe de altă parte, s-au făcut progrese în Afganistan care merită protejate. Un proces diplomatic este în desfășurare, iar țara face progrese lente în educație și sănătate.

Chiar și o prezență militară simbolică – 2.500 de soldați din forța activă a Americii de aproximativ 1,3 milioane – poate avea un impact supradimensionat în protejarea acestor progrese.