Anul 2024 a fost un an bun al pieței imobiliare din România. S-au înregistrat creșteri semnificative de prețuri, dar și creșteri ale cererii de cumpărare, chiar dacă oferta a fost mai scăzută față de alți ani. Provocările reprezentate de situația politică și economică din România nu au fost un impediment pe plan imobiliar, și asta datorită condițiilor tot mai favorabile de accesare a creditelor ipotecare. Și creșterea veniturilor românilor a contribuit la stabilitatea pieței.
Dacă la începutul anului piața imobiliară a tremurat odată cu majorarea TVA-ului pentru locuințele mai scumpe de 120.000 de euro, românii s-au arătat dispuși să se adapteze noilor condiții de cumpărare. Ofertele băncilor care cuprind dobânzi fixe, care la momentul actual sunt de 4,9%, în scădere de la 5,75%, cât era nivelul în primele luni din 2024, i-au convins pe doritori să cumpere noi proprietăți.
Nu doar dobânzile au scăzut, ci și ofertele la noile locuințe. Față de 2023, procentul s-a micșorat cu 30%, și asta din cauza temerilor proprietarilor și dezvoltatorilor în contextul situației economice tulbure din țară. Asta a cauzat ca mulți cumpărători să se îndrepte spre proprietățile de la periferie, unde prețurile se mențin mai temperate. În 2024, prețurile proprietăților au crescut simțitor față de anul precedent. La începutul anului, valoarea medie a metrului pătrat era de 1.510 euro, dar până în decembrie a urcat la peste 1.700 de euro, însemnând o majorare de circa 13%.
Datele BNR arată că, în 2024, s-au oferit credite ipotecare de aproximativ 40 mld. lei, numărul lor fiind în creștere de două ori față de perioada ianuarie – octombrie 2023.
„Piața de creditare a rămas efervescentă pe tot parcursul anului, atât pe creditele noi, unde a compensat scăderile de anul trecut, cât și pe refinanțări. Creșterea substanțială a veniturilor populației, în special în orașele mari, coroborată cu un nivel acceptabil al ofertei de creditare, a susținut o astfel de evoluție. BNR a dat un semnal pozitiv la jumătatea anului prin reducerea dobânzii cheie într-o perioadă în care inflația confirmase un trend descendent. Fiind un an electoral, măsurile guvernamentale nepopulare au fost amânate. Iar spre finalul anului, apropierea de un 2025 plin de incertitudine (de exemplu privind creșterea taxelor sau creșterea prețurilor), a determinat mulți cumpărători să accelereze finalizarea achizițiilor. Împreună, acești factori au generat un efect multiplicator asupra creșterii pieței”, a declarat Dan Niculae, Managing Director Imobiliare.ro Finance.
Potrivit unei analize realizate de imobiliare.ro, cele mai căutate cartiere din România, care au ca element comun accesul rapid la metrou și sunt din București sunt Drumul Taberei, Titan și Berceni. Primul în top, Drumul Taberei, a fost cel mai căutat cartier în 2024 în rândul cumpărătorilor. Mai specific, pentru fiecare apartament pus la vânzare au existat aproximativ cinci potențiali cumpărători, potrivit imobiliare.ro.
În ceea ce privește numărul de apartamente noi de vânzare, cele mai multe se găsesc în cartierele Pipera, Berceni, Theodor Pallady și Militari din București și în cartierul Tractorul din Brașov. Dacă vorbim de apartamentele vechi, cele mai multe se găsesc în cartierele Drumul Taberei din București, Mănăștur din Cluj-Napoca, Titan, Berceni și Dristor din București.
De departe cele mai scumpe apartamente se găsesc în Cluj-Napoca, unde prețul pe metrul pătrat se apropie de 3.000 de euro. Cel mai mare preț se găsește în cartierul Sopor – 3.034 euro/mp, dar și în cartierul Plopilor – 2.877 euro/mp, făcând din Cluj-Napoca cel mai scump oraș din țară din punct de vedere imobiliar.
Și în Brașov se simte creșterea prețurilor, ba chiar aici a avut loc cea mai mare majorare, cu peste 20%. Acum metrul pătrat se vinde cu 2.983 de euro în Calea Poienii, cel mai scump cartier din acest oraș. Și în București este scump să cumperi o nouă locuință, mai ales în cartierele de renume. În Primăverii, metrul pătrat a ajuns la 3.071 euro, iar în Herăstrău la 3.000 de euro.
La polul opus, cele mai mici prețuri sunt în Timișoara, unde metrul pătrat este 1.675 de euro. În județul Hunedoara, respectiv în Vulcan, este cel mai mic preț plătit pe metrul pătrat, mai exact circa 500 de euro. În marile orașe, cele mai ieftine cartiere sunt în Cluj-Napoca – Someșeni (2.026 euro.mp), Iași – Aviației (1.268 euro/mp), Brașov – Zona Industrială Zizinului (1.452 euro/mp), Constanța – Zona Industrială-CET (1.362 euro/mp) și Timișoara – Fratelia-Steaua (1.358).
Dacă vorbim și despre chiriași, aceștia caută să se mute în cartierele Militari, Drumul Taberei și Dristor. Altfel, cartierele în căutare de chiriași sunt Pipera, Berceni și Drumul Taberei. Iar pentru o chirie în cartiere de top din Capitală trebuie să plătești cel puțin 1.000 de euro pe lună: Primăverii – 2.500/lună, Aviatorilor – Kiseleff – 1.800 euro/lună, Dorobanți – 1.300 euro/lună.
„Chiriile nu au ținut pasul cu evoluția prețurilor de vânzare, motiv pentru care randamentele au scăzut, în general. Credem însă că în toate centrele regionale ale țării, chiriile se vor consolida în timp. Anticipata lege a REIT-urilor poate juca un rol important în acest sens, influențând în timp nivelul chiriilor”, a explicat Daniel Crainic, directorul de marketing Imobiliare.ro.
Ca o comparație între cele mai mari respectiv cele mai mici prețuri la chirii, avem următoarele cifre: București – Primăverii 1.400 euro/lună vs. Giurgiului 350 euro/lună, Timișoara – Cetate 485 euro/lună vs. Blașcovici 220 euro/lună, Cluj-Napoca – Sopor 677 euro/lună vs. Someșeni 378 euro/lună, Iași – Centru 500 euro/lună vs. Alexandru cel Bun 350 euro/lună, Brașov – Calea Poienii 950 euro/lună vs. Florilor-Craiter 360 euro/lună și Constanța – Faleza Nord 600 euro/lună vs. Zona Industrială-CET 241 euro/lună.
Cât privește evoluția pieței imobiliare în 2025, specialiștii spun că incertitudinea va plana asupra achizițiilor în contextul creșterii taxelor și a inflației. Acești factori ar putea influența negativ zona imobiliară. Totuși, există și semnale pozitive. Intrarea României în spațiul Schengen și reducerea indicelui IRCC pot ajuta la menținerea pe linia de plutire a costurilor la noi proprietăți.
„Începutul lui 2025 vine cu câteva incertitudini, dar și cu unele vești bune. Politica fiscală va suferi cu siguranță niște modificări, având în vedere nivelul deficitului bugetar. Inflația a depășit deja proiecțiile anterioare, iar în contextul unor creșteri de taxe, chiar și mai puțin agresive, ea poate să amenințe evoluția dobânzilor anul viitor. Instabilitatea politică a pus presiune pe lichiditatea din piață, pe finanțarea deficitului, pe bursă, dar și pe cursul valutar, forțând BNR să intervină, și nu vom ști, cel puțin până la primăvară, dacă am depășit aceste probleme sau din contra ele vor reveni”, a mai explicat Dan Niculae.
Daniel Crainic a mai ridicat și problema situației socio-politice din România, spunând că și alegerile din țara noastră influențează tacit ritmul creșterilor de prețuri și intenția de cumpărare din rândul cumpărătorilor.
„Piața rezidențială se află într-un echilibru delicat: deși cererea a rămas ridicată pe tot parcursul anului, susținută de o relativă stabilitate economică, aceasta rămâne extrem de sensibilă la climatul socio-politic. Orice semn de instabilitate, fie el economic, politic sau social, poate scoate la iveală vulnerabilitățile pieței, determinând intrarea în pasivitate a cumpărătorilor. Astfel, deși aparent ne așteaptă un an 2025 pozitiv, piața rezidențială va fi cu siguranță marcată de alegerile prezidențiale din primăvară, dar și de orice imprevizibilitate, fie că vorbim de creșteri de taxe, fie de instabilitate guvernamentală”, a mai adăugat directorul de marketing.