Retrospectiva 2021. Valul 4 al Covid, de neoprit. Cum a ajuns România pe primul loc la numărul de morți

Gestionarea pandemiei în România în cursul anului pe cale să se încheie a frizat neglijența criminală, ceea ce s-a soldat cu zeci de mii de morți, situație pe care alte țări au reușit să o evite luând din timp măsurile necesare.

În spitalele din România s-a murit pe capete, în timp ce conducătorii luau măsurile împotriva Covid-19 în funcție de calcule politice circumstanțiale.

Optimismului  dement afișat public de diriguitorii țării i s-a alăturat falsificarea evidentă și sistematică a unor statistici legate de pandemie, până în punctul în care nici măcar falsificatorii nu mai aveau o imagine exactă asupra situației epidemiologice reale.

România nu a învățat nimic din primul an al pandemiei

România, ca toate țările lumii, a trebuit să se adapteze din mers apariției SARS-CoV-2 și să învețe pe parcurs cum să combată boala. În 2021, autoritățile ar fi trebuit deja să învețe din greșelile făcute în primul an al pandemiei, iar campania de vaccinare începută pe 27 decembrie dădea speranțe că în 2021 nu se va repeta coșmarul din 2020. Nu s-a repetat, a fost mult mai rău.

Digi24.ro

Unde este Fito? Povestea celui mai notoriu infractor din Ecuador, care a fugit din închisoarea în care trăia ca un rege

Pe 31 decembrie 2020, numărul românilor care trecuseră prin boală era în jurul a 632.000. În mai puțin de un an s-a aproape s-a triplat, fiind acum de peste 1.800.000. În 2020, perioada de vârf a infectărilor a fost mijlocul lunii noiembrie, între 8.000 și 9.000 cazuri  raportate zilnic. În acest an, apogeul a fost atins în a doua jumătate a lunii octombrie, când cazurile noi erau de aproape 15.000 pe zi, uneori chiar depășind acest prag.

În ce privește numărul total al morților, pe 31 decembrie 2020 erau confirmate circa 15.700 decese. Astăzi numărul este aproape de patru ori mai mare, 58.536 persoane decedate. În cea mai neagră perioadă a anului trecut, finalul lui noiembrie – începutul lui decembrie, se raportau în jurul a 160 de decese pe zi. În octombrie 2021, cifra s-a apropiat de 600 de morți pe zi, iar asta doar cu prețul „eșalonării” numărului de morți anunțați pe o perioadă mai mare. Timp de câteva zile, România a fost pe primul loc în lume la numărul deceselor provocate de Covid-19.

Toate acestea au survenit în pofida faptului că românii  au avut la dispoziție vaccinurile împotriva bolii, dar campania de vaccinare este un eșec incontestabil, România fiind pe penultimul loc în UE la ponderea populației vaccinate cu schemă completă, anume 40,6%.

Testare, prima mare minciună a autorităților

Au fost mai multe motive pentru care România a ajuns în situația actuală. În unele perioade și pe anumite județe testarea s-a făcut în bătaie de joc. La începutul anului, rata de incidență din fiecare județ ducea la clasificarea în zona verde, galbenă sau roșie. Potentații locali care au infestat în unele cazuri DSP-urile județene cu politruci au fost tentați să-și păstreze județele, din rațiuni economice, în zona verde, iar pentru asta au găsit un mijloc mai bun decât restricțiile, anume sabotarea testării.

Digisport.ro

Statul plătește 138.000.000 $ din cauza ”celui mai înfricoșător monstru”, condamnat la 360 de ani de închisoare

Abia la începutul lunii martie a fost publicată situația testării pe județe, iar aceasta a arătat că în unele județe existau zile în care un test PCR sau două. În acea perioadă, Timișoara era carantină, cu o rată a infectărilor de peste 7‰, însă județul Timiș era pe locul doi după București la numărul de teste făcute zilnic. În schimb, județele care stăteau cel mai prost la testare, erau bine merci în zona verde  și nu li se impuneau restricții. Erau situații paradoxale în care județe oficial aflate în zona verde își transferau bolnavii cu forme grave în alte județe pentru că nu mai aveau locuri la ATI. Practic, județele făceau deliberat mai puțin teste să scape de restricții, iar oficialii de la București închideau ochii la ceea ce era o falsificare evidentă a situației epidemiologice. Mai multe detalii puteți afla AICI.

Cei care au încercat să schimbe situația au fost ministrul Sănătății Vlad Voiculescu și secretarul de stat Andreea Moldovan care au elaborat un ordin de ministru prin care nivelul testării devenea un factor esențial în stabilirea zonei epidemiologice în care se afla un județ. Altfel spus, dacă testai puțin, erai automat penalizat și riscai să fii clasificat în zona galbenă sau chiar roșie. Imediat după publicarea în Monitorul Oficial, cei doi au fost dați afară și ordinul anulat ca nu cumva să restricțiile să tulbure viața cotidiană.

Marea relaxare din mai

O a doua cauză a catastrofei din acest an a fost refuzul premierului Florin Cîțu de a condiționa relaxarea restricțiilor din luna mai în funcție de nivelul vaccinării, deși inițial așa anunțase. În mai devenise deja evident că vaccinarea începe să bată pasul pe loc, însă marea relaxare din mai nu a fost amânată ci chiar devansată în anumite privințe. Nesăbuința premierului a fost completată de cea a președintelui Iohannis care, printr-o singură frază, a compromis și campania de vaccinare și prudența populației față de infectare. „Campania a fost un succes, practic am oprit pandemia”, spunea Iohannis la finalul lunii iunie.

Apariția tulpinii Delta în România ar fi trebuit să fie o brutală readucere cu picioarele pe pământ a guvernanților, îns aceștia au luat-o razna și mai mult, fiind preocupați fie de competiția internă din PNL, fie de răfuielile din  interiorul coaliției. Deși mai multe state  europene impuseseră obligativitatea certificatului verde cel puțin pentru angajații din sistemul sanitar, guvernul Cîțu a amânat luarea oricărei decizii în acest sens fie prin ordonanță de urgență, prin proiect de lege trimis la Parlament.

Certificatul verde, o decizie amânată

Finalmente, la începutul lunii octombrie, președinții PNL și UDMR, Florin Cîțu, respectiv Kelemen Hunor, au depus la Parlament proiectul de lege, deși guvernul Cîțu era încă în funcție și putea fi adoptată o ordonanță de urgență. Oricum era prea târziu, valul 4 ucidea zilnic sute de români. Pe 5 octombrie, guvernul Cîțu a fost demis prin moțiune de cenzură. La preluarea funcției de către Cîțu, pe 23 decembrie 2020, în România erau înregistrate 14.766 decese cauzate de Covid-19. La data demiterii sale, erau consemnate 37.929, iar vârful valului 4 nu era încă atins.

La Senat, proiectul de lege a fost extins în comisii astfel încât obligativitarea certificatului verde viza majoritatea angajaților sectorului  public, precum și o parte considerabilă a mediului privat. Acest lucru a determinat un reviriment temporar al campaniei  de vaccinare, însă plenul a respins proiectul pe 27 octombrie, iar campania s-a împotmolit din noi. În mai puțin de o săptămână de la votul din  Senat, numărul persoanelor vaccinate cu prima doză, a scăzut de la 110.000 la 46.000. Detalii despre impactul deciziei senatorilor puteți afla AICI.

Certificatul putea fi adoptat acum doar de un guvern cu puteri depline, însă partidele nu s-au grăbit să soluționeze criza politică astfel că abia la finalul lunii noiembrie a fost instalat în funcție guvernul Ciucă. Nici până astăzi, PNL și PSD nu s-au pus de acord asupra prevederilor legii. După ce și-a făcut mendrele nestingherită, varianta Delta s-a potolit de bunăvoie, însă România nu dispune nici acum de un instrument de combatere a tulpinii Omicron care deja este în transmitere comunitară în alte țări ale UE.

Primii la decese, chiar și cu morții ținuți la secret

Indiferența politicienilor față de tragediile din spitalele României este cu atât mai mare cu cât țara noastră a ajuns, la mijlocul lunii octombrie, pe primul loc în lume la decesele Covid. Potrivit datelor de la 14 octombrie, România avea cea mai mare rată a deceselor ca medie a celor șapte zile precedente, de 16,6 la milionul de locuitori. „Campioanele” celorlalte continente erau Surinam (America de Sud) – 13,52, Costa Rica (America de Nord) – 5,2, Iran (Asia) – 2,5, Libia (Africa) – 2,26, Australia (Oceania) – 0,56. Rusia, care se întinde atât în Europa, cât și în Asia, avea o rată de 6,5.

Iar asta s-a petrecut în condițiile în care autoritățile și-au făcut un obicei de a ascunde o parte din morți pentru a-i raporta oficial în perioade de regres al epidemiei, ca decese mai vechi de 24 de ore. Însă aceasta nu este o precizare prin să includă în statistici decese de 2-3 zile care, din varii motive, nu au fost raportate imediat, ci o tactică prin care au fost amânată raportarea și cu o lună de zile. Astfel, o mare parte a deceselor care au survenit în octombrie, perioada de vârf a pandemiei, au fost „reportate” pentru noiembrie, când deja epidemia era în regres și panica populației scăzuse în intensitate.

„Este clar că a devenit o practică alocarea cazurilor pentru a se nivela curba și a se liniști populația. Dacă mutăm decesele acestea pe octombrie, vedem că am avut zile cu mult peste 600 de morți. Prognoza este pe mai multe decese în această perioadă doar ca să niveleze curba, ca nu cumva să iasă poporul în stradă ca în Brazilia și să-i acuze de crime împotriva umanității pentru că oamenii ăștia au murit din motive preventibile care țineau de obligația constituțională a statului român”, declara, pentru FANATIK, cercetătorul timișorean Octavian Jurma. Detalii despre modul în care a fost falsificat numărul real al deceselor survenitee în 24 de ore puteți afla AICI.

Eșecul campaniei de vaccinare

În ce privește eșecul campaniei de vaccinare, principalii vinovați nu sunt  doar decerebrații care vehiculează tot felul de teorii ale conspirației pe rețele de socializare, ci tot guvernanții care, în timp ce adresau populației apeluri să se vaccineze, prin acțiunile lor, subminau chiar încrederea oamenilor în vaccinare.

Primul scandal legat de vaccinare a apărut când s-a aflat că fuseseră înființate centre speciale de vaccinare pentru angajații din instituțiile de forță ale statului (armată, poliție, servicii secrete, magistrați),  precum și pentru familiile lor. Astfel, în perioada în care accesul la vaccin era încă limitat, iar alte țări făceau o prioritate din vaccinarea bătrânilor și bolnavilor cronici, în România aveau prioritate purtătorii de epoleți și „esențialii”, o categorie definită foarte amplu.

Deși în vestul Europei, bătrânii sunt categoria de vârstă cu cel mai mare procentaj al imunizaților, la noi este invers. Practic, statul român și-a abandonat bătrânii lăsându-i să se feresască fiecare cum  poate de boală. O analiză efectuată în august arăta că octogenarii din România au cea mai mică pondere în populația vaccinată, invers față de restul Europei, unde lor li s-a acordat prioritate, iar autoritățile au făcut eforturi mari să ajungă la bătrânii bolnavi sau netransportabili.

În România, campania de vaccinare a început totuși bine, grija arătată „esențialilor” postând țara noastră printre statele fruntași din UE în lunile ianuarie și februarie. Sondajele arătau că potențialul de vaccinare ajunge undeva la 75% din populație, adică oameni care fie intenționează să se vaccineze fie sunt indeciși. Procentajul era similar cu alte țări europene, precum Franța, care a reușit să-i vaccineze persoanele din acest bazin, ba chiar să convingă și oameni din tabăra antivaccinistă.

Însă încrederea în vaccin s-a prăbușit în numai două luni, interval în care jumătate dintre românii dispuși să se vaccineze au renunțat la idee. Octavian Jurma a identificat trei cauze ale acestui  fenomen: lipsa unei campanii coerente a autorităților de promovare a avantajelor și siguranței vaccinării, mesajele venite din mediul politic, uneori deschis antivacciniste, și promovarea în mass-media a liderilor proeminenți ai campaniei împotriva vaccinării.

Optimismul excesiv al politicienilor și al populației

Deși  impasul era clar, premierul Cîțu nega evidența, dovadă fiind optimismul scrântit afișat în postările sale pe Facebook din acea perioadă. Chiar și în luna mai, premierul Cîțu mai avea spasme de optimism, precum cel generat de participarea sa la Maratonul Vaccinării care a avut loc pe 7 mai în București. „Rock on, Romania! Suntem din ce în ce mai aproape de revenirea la normalitate!” și „În curând începem o nouă viață! #HaiCăSePoate #FantasticVibe”, scria primul-ministru în două postări succesive. Pe 10 mai, le ordona miniștrilor să meargă în centrele de vaccinare să promoveze campania, la cinci luni de la declanșarea ei.

Cu aceste mesaje, nu este de mirare că nici populația nu a luat în serios avertismentele medicilor legate de riscul presupus de varianta Delta. Campania de vaccinare a ieșit din pentru  scurtă vreme din starea precomatoasă în care se află și acum  în iulie și august când mulți doreau să meargă în străinătate în concedii și în octombrie când exista temerea introducerii certificatului verde.