News

Revolta unui profesor de la țară. De ce elevii din mediul rural nu au șanse reale la educație

Revolta unui profesor de la țară, care explică de ce elevii din mediul rural nu au nicio șansă reală la educație adevărată.
28.03.2023 | 07:48
Revolta unui profesor de la tara De ce elevii din mediul rural nu au sanse reale la educatie
Revolta unui profesor de la țară. Foto: blog.worldvision.ro
ADVERTISEMENT

Revolta unui profesor de la țară, care a explicat de ce elevii din mediul rural nu au de fapt șanse reale la educație adevărată. Un cerc vicios, care implică părinți ignoranți și lipsiți de educație la rândul lor, alături de o situație financiară foarte proastă.

Revolta unui profesor de la țară

Învățământul de la țară e un subiect complicat, deseori tabu pentru guvernanți. În mediul rural totul e pe dos, iar copiii din aceste zone rareori ajung să aibă rezultate la învățătură, cu excepțiile de rigoare. Un profesor, revoltat de această situație, a explicat de ce elevii de la țară nu au nicio șansă comparativ cu cei de la oraș.

ADVERTISEMENT

Conform datelor oficiale, elevii din mediul rural care nu au obținut media 5 la Evaluarea Națională sunt de trei ori mai mulți ca cei de la oraș care au ”bifat” această contraperformanță. La Bacalaureat situația e asemănătoare și puține se pot schimba cu adevărat. Lipsa banilor și a interesului e cheia insuccesului.

Conform Adevărul, un profesor de la țară, care predă și limba română și matematică, a comentat situația și e extrem de dezamăgit. ”Noi cunoaștem nivelul elevilor. Din nouă elevi, patru sunt note peste 5, restul sub 5, ceva de așteptat, în sensul că vorbim de elevi care nu știu să scrie și să citească bine”, a explicat profesorul Aurel Dascălu.

ADVERTISEMENT

Fără meditații, elevii de la țară ajung în clasa a V-a fără să știe să-și scrie numele corect, ca să nu mai vorbim de greutatea cu care fac adunări sau înmulțiri. ”Niciodată nu se pregătesc. Vin la școală și nu deschid niciodată o carte. Nu există așa ceva, meditații. Din ce în ce mai puțini elevi se pregătesc în particular cu profesori, pentru că asta costă bani și se vede că banii sunt o problemă, cel puțin în perioada aceasta. Am elev care se pregătea la matematică. Atunci când nu l-a mai primit, în perioada pandemiei, deja notele au ajuns până la 4, un elev care avea 8-9, un elev cu potențial”, explică profesorul.

La țară foarte puține școli își permit luxul să lase elevi corigenți, pentru că dacă o clasă se desființează există riscul comasării și, implicit, unii dascăli pot să rămână fără clasă. ”Aproape că sunt singurul care îi las corigenți. Trec, trec, trec și e rău și când ești tu singurul care lasă. La o școală mai lasă și ceilalți, dar la alta mai las doar eu corigenți. Ce să faci?! Acolo trebuie lăsați, la I-IV”, completează dascălul.

ADVERTISEMENT

La fel ca și la oraș, matematica rămâne eternul chin pentru mulți dintre elevi. ”Am doi elevi buni, în sensul că pot atinge nota 7, pot spune că pot să lucrez cu ei orice, mai am patru elevi care s-ar descurca, dar trebuie să aibă exemplul în față, să fie proaspăt, ar înțelege și ei, dar nu prea departe, și ultima parte a clasei – elevi care n-au nicio treabă cu matematica”, explică Dascălu.

”Copiii ăștia nu mai știu să facă o înmulțire și o împărțire, pentru că nu mai fac pe hârtie. Eu am elevi care se descurcau bine și te trezești cu el că nu mai știe să facă o înmulțire și o împărțire. El n-a mai făcut decât pe telefon sau pe calculator și nu mai știe ce să facă la tablă, pur și simplu”, a completat profesorul, nemulțumit de situație.

ADVERTISEMENT

Lipsiți de motivație, elevii nu vor să învețe și nici nu au bani pentru a primi meditații. Mai mult, profesorii empatizează cu ei și profesorul este mereu văzut cel vinovat. ”Se duce acasă și spune: Mami, nu-nțeleg!. Și s-a rezolvat, profesorul nu mai poate să facă nimic. Spune – Nu-nțeleg! – și te-a închis, iar părintele, care își aduce aminte și el că matematica era ceva de ne-nțeles, spune: Săracul copil, nu-nțelege, îl înțeleg!. Și suntem într-un cerc foarte vicios.

Bineînțeles că eu pic, ca profesor, foarte prost, că nu știi tu să explici. E matematică, nu pot să vin eu să revoluționez ceva, nu cred că ai prea mult loc să te-ntorci. Să le-aduci mere la școală, să le-mparți dintr-un coș în altul?! Nu suntem la I-IV, să facem lucruri de genul ăsta, să se lămurească copilul!”, a mai declarat profesorul de la țară.

”Primii care ne termină pe noi ca profesori sunt părinții, părinții sunt cei care îl susțin pe copil. Pe de-o parte îi înțeleg, pe de alta, nu. Chiar dacă profesorul nu are dreptate, nu susține asta în fața copilului, că i-ai distrus autoritatea, l-ai terminat! Dacă tu l-ai făcut prost pe profesor, i-ai distrus autoritatea. Copilul, gata, în clasă n-o să-l mai ia în seamă pe profesorul ăla niciodată, indiferent cât e el de bun. Și lucrul ăsta îl fac părinții cu succes. Directorii se tem de toate reclamațiile, inspectorii se tem de toate reclamațiile, toată lumea vrea să fie bine, să nu fie scandal cu părinții… Mai era autoritatea bazată pe note, care ușor-ușor se stinge și ea, că nu mai avem copii și trebuie să-i trecem, altfel amenință că îl mută la altă școală”, este concluzia dascălălui Aurel Dascălu.

ADVERTISEMENT
Tags: