Ministerul Educației a publicat o statistică privind notele de la simulările Evaluării Naționale. Astfel, aproape o treime dintre elevii de clasa a VIII-a nu au reușit să ia o notă peste 5 la română și matematică. Ministrul Mihai Dimian a declarat că unele note arată pregătirea slabă, dar că reflectă „o imagine de moment”. FANATIK a discutat cu profesor, expert în educație, despre aceste statistici. Unde este problema de fapt.
Potrivit datelor publicate de Ministerul Educației, 30,13% dintre elevi au avut note între 1 și 4,99 la limba română și 34,54% s-au încadrat în același interval, însă la matematică. Restul de 69,87% au luat la română note între 5 și 10, iar procentul pentru acest interval la examenul de matematică a fost de 65,46%.
Au fost circa 10.000 de profesori evaluatori și peste 12.000 de profesori implicați în scanarea lucrărilor, evaluarea fiind digitalizată. De asemenea, lucrările au fost distribuite aleatoriu la nivel național. În același timp, 9,78% dintre lucrările la limba română au fost reevaluate din cauza diferențelor între corectori, în timp ce la matematică procentul este de doar 0,1%.
„Rezultatele vor fi analizate la nivelul fiecărei unități de învățământ prin discuții cu elevii, ședințe cu părinții, precum și la nivelul consiliului profesoral, în vederea adoptării unor măsuri adecvate fiecărei situații în parte, scopul fiind îmbunătățirea performanțelor școlare”, a mai precizat Ministerul Educației.
În urma acestor statistici, ministrul educației, Mihai Dimian, a reacționat. Acesta a declarat faptul că această situație oferă doar „o imagine de moment”, iar în urma simulărilor profesorii și elevii au ocazia de a lucra la chestiunile ce necesită îmbunătățire. Pe de altă parte, el susține că notele reflectă, într-adevăr, pregătirea slabă a elevilor. În acest context, el își dorește ca ei să facă mai multă practică în laboratoare și se încearcă dezvoltarea unei reforme curriculare în care să facă noțiunile „mai atractive pentru elevi”.
„Rezultatele oferă o imagine de moment şi oferă posibilitatea fiecărui elev şi a profesorului din clasă să vadă împreună ce au de îmbunătăţit. O parte din aceste rezultate se explică printr-o pregătire mai slabă, datorată unei motivaţii mai scăzute de a studia. Şi avem şi în trecut în testele PISA statistici care ne arată că în România motivaţia elevilor pentru studiul ştiinţei era cea mai redusă dintre toate ţările analizate şi aici avem de lucru. Doi, avem de lucru în a aduce elevii mai mult în laboratoare şi a prezenta conceptele teoretice prin aplicaţii practice tocmai pentru a consolida aceste concepte teoretice. Şi trei, împreună cu profesorii prin reforma curriculară pe care o dezvoltăm în acest moment să încercăm să facem aceste noţiuni mai atractive pentru elevi”, a declarat ministru Mihai Dimian, conform tvrinfo.ro.
FANATIK a discutat cu profesorul Mihai Maci, lector în cadrul Departamentului de Relații Internaționale și Studii Europene al Universității din Oradea. Expertul în educație a punctat faptul că sistemul de învățământ testează cunoștințele elevilor, însă, în mod normal, ar trebui să existe și o evaluare a sistemului de învățământ. De asemenea, profesorul Mihai Maci susține că dacă s-ar face o statistică și cu elevii care au luat până în nota 6, considerată „un 4 politicos”, atunci numărul elevilor ar crește semnificativ.
„Atunci când avem de-a face cu o treime de elevi putem să urcăm și să ne întrebăm câți dintre ei au luat până la nota 6. Știți dumneavoastră cum e în școala generală, 6 e un 4 politicos, nimic altceva. Ajungem undeva la jumătate de numărul elevilor, care nu sunt capabili să facă treburile care li se cer. Asta înseamnă, într-un anume sens, că ceea ce le cerem noi este inadecvat. Și ar trebui să regândim cerințele ca atare. Ce dorim să le cerem elevilor de așa manieră ca ei în marea lor majoritate să poată da niște răspunsuri rezonabile?”, a declarat profesorul Maci.
În acest context, expertul în educație, în opinia sa, susține că cerințele ar trebui modificate și, în fiecare an, pe lângă cele standard să se introducă și subiecte care să permită elevului să-și demonstreze creativitatea și să pună în valoarea ceea ce știe. În același timp, din totalul elevilor, acesta susține că într-un procent mic sunt cei care au posibilități, vin din familii foarte bune și sunt împinși de la spate, care se descurcă mai departe cu facultăți precum medicină sau drept, iar restul de peste 80% sunt cei de care statul nu se ocupă și ajung să lucreze în alte domenii decât cele în care au studiat.
Cât despre declarația ministrului, profesorul Mihai Maci susține că a fost de bun simț, însă în momentul în care deja vorbim de atâția copii care nu au reușit să atingă o notă, atunci problema este și a statului.
„Îi bagă un microfon în gură, trebuie să spună și el ceva, că de asta este ministru, trebuie să spună ceva că toată lumea sare pe el, că astea-s cifrele, astea-s rezultatele. Omul ăsta vine din învățământul universitar, nu cred că are el o atenție deosebită față de problemele astea de liceu, de gimnaziu și a trebuit să spună ceva. Lucrul pe care l-a spus este relativ de bun simț,
Dacă noi am avea o abatere de 7%, 8%, hai să zicem 10%, elevi care nu pot să facă lucruri, atunci ai putea să o treci în seama lor, ai putea spune că ăștia sunt copii care, din diverse motive, situații familiale, nu învață și să vedem unde să-i ducem sau unde să-i cantonăm. Dar când tu ai o treime dintre elevi sau jumătate dintre elevi, nu mai e problema lor, nu mai e doar problema lor”, a declarat profesorul Mihai Maci pentru FANATIK.
Cât despre faptul că ministrul Mihai Dimian a punctat că dorește ca elevii să facă mai multe laboratoare, adică să pună în practică teoria, profesorul Mihai Maci a declarat faptul că instituțiile de învățământ sunt dotate cu aparaturi vechi, care, în cazul în care se strică, trebuie plătite din buzunarul profesorului. În același timp, intervine și o problemă socială. El subliniază că există fonduri pentru diverse proiecte care să includă laboratoarele, însă primăriile fac altceva cu banii, iar, la rândul lor, unele școli „palmează” banii.
„Noi trăim în România și asta e o problemă foarte mare. Adică dacă eu m-aș duce și le-as spune că pe măsură ce lucrurile astea se strică le înlocuim și că nu-i nicio problemă, bineînțeles, știți ce s-ar întâmpla. Directorul, contabila, omul de serviciu, vor lua câte unul din ăsta și l-ar duce acasă. Pentru că trăim în România”, a mai punctat Mihai Maci.