Și Vladimir Putin l-a felicitat pe Emmanuel Macron. Liderul Rusiei i-a urat succes și sănătate, printr-o telegramă.
”Vă doresc din suflet succes în acţiunea dumneavoastră publică, precum şi sănătate”, i-a transmis Putin lui Macron.
Susținătorii lui Le Pen protestează față de victoria lui Macron. Au ieșit în stradă, în Paris și Lyon, și s-au bătut cu oamenii legii. Doi manifestanți au incendiat o mașină a poliției, care a ripostat cu gaze lacrimogene, potrivit The Guardian.
Protestele din Franța în imagini
Într-un incident, care nu a fost încă legat oficial de proteste, două persoane au fost ucise de poliție, iar o alta este rănită. Acestea se aflau într-o mașină care încerca să lovească o autospecială.
”O mașină a fost parcată în direcția greșită de-a lungul pieței Vert-Galant de pe Pont Neuf, poliția s-a apropiat pentru a controla indivizii din vehicul, îndreptând arme spre ei.
Șoferul a plecat în trombă spre poliție cu toată viteza. Poliția a tras imediat”, a declarat un martor pentru Le Figaro.
Continuă mesajele de felicitare la adresa lui Macron, după ce a câștigat și al doilea mandat de președinte al Franței. Dacian Cioloș, fostul lider al Renew Europe, a scris într-un mesaj pe facebook:
”Realegerea lui Emmanuel Macron ca președinte al Republicii Franceze este un moment important și pentru Uniunea Europeană, dar și pentru România. În contextul politic francez intern și având în vedere provocările din afara granițelor Franței, nu a fost o victorie ușoară.
Faptul că francezii nu au cedat la discursul populiștilor si au ales candidatul proeuropean arată că Franța continuă să fie unul dintre motoarele UE, care va influența direcția acestui proiect și care îl va apăra.
Da, Emmanuel Macron nu este un interlocutor comod pentru nimeni, pentru că ține la ideile sale politice și le susține cu patos. Însă nu și-a schimbat direcția și viziunea despre o Franță activă într-o Europă puternică, indiferent de provocările și riscurile politice interne”, a reacționat Cioloș pe Facebook.
De asemenea, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, i-a transmis un mesaj lui Emmanuel Macron. Liderul de la Kiev i-a urat succese și i-a mulțumit pentru sprijinul acordat țării sale.
”Îi doresc noi succese pentru binele poporului. Îi apreciez sprijinul şi sunt convins că înaintăm împreună spre noi victorii comune. Spre o Europă puternică şi unită!”, a reacționat și Volodimir Zelenski pe Twitter.
Emmanuel Macron le-a mulţumit votanţilor săi şi a spus că votul de azi îl obligă să rezolve problemele cu care se confruntă cetăţenii Franţei.
“Vreau să le mulțumesc tuturor francezilor care în primul tur și al doilea tur mi-au acordat încrederea lor totală pentru un proiect al Franței puternice, o Franță puternică și interesată de ecologie. Mai știu că numeroși francezi au votat pentru mine nu pentru ideile pe care le susțin ci pentru a fi un baraj în fața extremei drepte. Acest vot mă obligă și voi face tot posibil să îl onorez.
Mă gândesc la toți francezii care nu au venit la urne și trebuie să vedem care este motivul acestei absențe. De asemenea, mă gândesc la susținătorii doamnei Le Pen și vă cer să nu fluierăm pe nimeni, să fim respectuoși.
Încă de acum vreau să spun că nu mai sunt candidatul unei anumite formațiuni, de astăzi sunt președintele Franței, președintele tuturor francezilor. Votul din această zi ne obligă să luăm în considerare toate problemele cu care francezii se confruntă”, a spus Macron.
“Cu siguranță nu ne așteaptă o perioadă liniștită, dar trebuie să luptăm pentru ne realiza obiectivele generației noastre”, a mai spus Emmanuel Macron, care a făcut apel la unitate în rândul francezilor.
Preşedintele Klaus Iohannis l-a felicitat pe Emmanuel Macron pentru victoria din alegeri, precizând că este “fericit” că poate continua alături de acesta să lucreze la parteneriatul strategic, ce implică şi consolidarea flancului estic al NATO.
„Cele mai calde felicitări ale mele, dragă Emmanuel Macron pentru realegerea în funcţia de preşedinte. Mă bucur să lucrăm în continuare pentru consolidarea Parteneriatului Strategic bilateral, pentru construirea unei Europe puternice, solidare şi o cooperare sporită pe Flancul Estic al NATO”, a scris Klaus Iohannis, duminică pe Twitter.
Premierul Nicolae Ciucă a avut o primă reacţie după victoria din alegeri a lui Emmanuel Macron.
„Salutăm votul de astăzi al francezilor în favoarea unei Europe solidare, care respinge extremismul şi naţionalismul”, a scris premierul Nicolae Ciucă, duminică pe Facebook.
Deşi a pierdut alegerile, Marine Le Pen consideră că numărul celor care au votat pentru ea reprezintă un semnal puternic că foarte mulţi francezi vor o schimbare profundă.
”Le mulțumim milioanelor de oameni care au venit să ne voteze. Ne-au demonstrat că avem o forță extraordinară, ne simțim întăriți care urmare a acestor alegeri.
Iată cum am reușit să-i decredibilizăm pe toți cei care ne spuneau că vom dispărea de pe scena politică din Franța și din Europa. Votul de astăzi este al oamenilor care își doresc o schimbare profundă a Franței.
Nu trebuie să ne mai lăsăm teama să ne cuprindă. Trebuie să ne dăm seama cât suntem de puternici, votul primit este expresia dorinței de a schimba tot ceea ce se întâmplă în Franța”, a spus Marine Le Pen.
Postul francez de televiziune BFM TV anunţă victoria lui Emmanuel Macron, citând cifre ale institutului francez Elabe.
Astfel, Macron a obţinut 57,6% în vreme ce Le Pen a luat doar 42,4%.
În schimb, France 24 anunţă că actualul preşedinte al Franţei a luat 58,2% din voturi.
Publicaţia belgiană Le Soir anunţă că Emmanuel Macron ar fi obţinut între 55% şi 58% din voturi, conform unor estimări de tip exit-poll.
Le Libre anunţă următoarele estimări, citând diferite institute de sondare:
Presa franceză nu poate, încă, oferi acest tip de rezultate. Urnele se închid pe teritoriul Franţei la ora României 21, iar rezultatele ar urma să apară în mass-media din Hexagon după aproximativ o oră.
Al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa este marcat de cel mai mare absenteism din 1969 şi până în prezent.
Conform datelor institutului de sondare Elabe, absenteismul va fi de 28%.
Publicaţia La Libre notează că Emmanuel Macron a câştigat detaşat alegerile în Diaspora, obţinând procentaje foarte mari, de peste 80% în SUA, Canada, Argentina sau Brazilia.
În ceea ce priveşte prezenţa la urne, la 18 (ora României), aceasta era de 63.23%, mai mică decât în primul tur, la aceeaşi oră (65%).
Pe reţelele de socializare s-a răspândit un sondaj care o arată pe Marine Le Pen învingătoare la limită, cu 50,5%.
Mai multe publicaţii din Franţa şi Belgia susţin, însă, că sondajul este fals.
Publicaţia belgiană La Libre notează că Marine Le Pen ar conduce detaşat în teritoriile franceze de peste mări.
Le Pen ar fi obținut 60,87% în Martinique, 60,70% în Guyana și 69,60% în Gudeloupe şi ar fi câştigat şi în Saint-Martin, Saint-Barthélemy și Saint-Pierre-et-Miquelon.
În schimb, Macron ar conduce în Polinezia franceză.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a votat duminică, în stațiunea Le Touquet-Paris-Plage (Pas-de-Calais).
Macron a venit la urne pentru a pune ştampila pe numele său, însoţit de soţia sa, Brigitte. Cei doi au făcut o baie de mulţime pe străzile micului oraş.
La prânz, prezenţa la urne la alegeri indica un procentaj de 26.41%, mai mic decât la scrutinul din 2017 (28,23%), când Macron şi Le Pen s-au înfruntat prima oară.
Chiar şi aşa, prezenţa este, până acum, puţin mai mare decât la primul tur al alegerilor din acest an.
Confruntarea prezidenţială din Franţa poate fi decisivă pentru viitorul Uniunii Europene, mai ales că Macron şi Le Pen au viziuni complet diferite asupra viitorului continentului.
Despre programele celor doi puteţi citi mai mult AICI.
Un preot şi o călugăriţă din Biserica Saint-Pierre-d’Arène din Nisa au fost atacaţi în ziua alegerilor, de un bărbat cu un cuţit.
”Macron trebuie omorât!” ar fi strigat bărbatul intrând în biserică, înainte de atac, potrivit Le Point.
Cele două victime nu au suferit răni grave şi sunt în afara oricărui pericol.
Alegătorii din Colombes, o suburbie a Parisului, votează folosind o urnă electronică. Aceasta are trei butoane: unul pentru Macron, unul pentru Le Pen şi unul pentru vot în alb (niciunul dintre cei doi).
Votul se face prin apăsarea unuia dintre butoane, validându-se automat opţiunea alegătorului.
Marine Le Pen a venit la urne pentru a vota cu ea însăşi, declarându-se optimistă în privinţa şanselor sale.
Dintre politicienii importanţi, au mai votat şi Anne Hidalgo, candidata din primul tur a Partidului Socialist, dar şi fostul premier al lui Macron, Edouard Phillippe.
Primele rezultate ale alegerilor din Franţa sunt aşteptate să apară imediat după închiderea urnelor. Atunci, primele estimări de tip exit-poll vor arăta cine va fi preşedinte pentru următorii ani.
Cetăţenii francezi din România pot vota în trei oraşe. Respectivele secţii de votare sunt la Ambasada Franţei din Bucureşti, la Institutul Francez din Cluj-Napoca şi la Institutul Francez din Iaşi.
În primul tur, au votat 1451 de francezi de pe teritoriul românesc, Macron fiind lider în opţiunile lor (peste 44%). Le Pen a obţinut puţin peste 6%.
S-a dat startul votului decisiv pentru viitorul Franţei, iar urnele se vor închide la ora locală 20.00 (21. 00, ora României).
Având în vedere diferenţa mică între cei doi candidaţi, mai multe canale media franceze au făcut apel la cetăţeni să-l voteze pe Macron. Le Parisien a notat, cu referire la Le Pen, că „este potrivit să votezi pentru un candidat populist care, având în vedere dorinţa sa de a întoarce pagina trecutului, ar intensifica această criză?”.
Rezultatele finale oficiale ale primului tur de scrutin l-au dat pe primul loc pe Emmanuel Macron cu 27,8% din voturi față de cele 23,2% ale lui Marine Le Pen.
Le Pen a beneficiat de o creștere târzie în popularitate care a reflectat o nemulțumire larg răspândită față de creșterea prețurilor, securitate și imigrație.
Având în vedere că războiul continuă în Ucraina și unitatea occidentală probabil va fi testată pe măsură ce luptele continuă, performanța puternică a lui Marine Le Pen a demonstrat atractivitatea durabilă a curentelor naționaliste și xenofobe din Europa.
Partidele de extremă dreapta și stânga au obținut puțin peste 52% din voturi, un semn clar al amplorii furiei și frustrării franceze.
O Franță anti-NATO și mai pro-Rusia în cazul unei victorii finale a Le Pen ar provoca o îngrijorare profundă în capitalele aliate și ar putea fractura răspunsul transatlantic unit la invazia rusă a Ucrainei.
Dar Macron, după o campanie slabă, a intrat în turul al doilea ca favorit, după ce s-a descurcat puțin mai bine decât sugerau ultimele sondaje de opinie. Unele arătau că este în fața lui Le Pen cu doar două puncte.
Respingerea principială de către francezi a naționalismului anti-imigranți al lui Le Pen s-a deteriorat pe măsură ce politica iliberală s-a răspândit atât în Europa, cât și în Statele Unite.
Ea și-a înmuiat cu succes imaginea, chiar dacă nu a renunțat la convingerea înverșunată că francezii trebuie să fie privilegiați față de străini și că trebuie trasă cortina asupra Franței ca „țară a imigrației”.
Legăturile lui Marine Le Pen cu președintele rus Vladimir Putin sunt strânse, deși ea s-a chinuit în ultimele săptămâni să le minimizeze.
Luna aceasta, ea s-a grăbit să-l felicite pe Viktor Orban, liderul naționalist și anti-imigranți al Ungariei, pentru a patra victorie consecutivă la alegerile parlamentare.
De cealaltă parte, Macron le-a spus susținătorilor săi: „Vreau o Franță într-o Europă puternică care să-și mențină alianțele cu marile democrații pentru a se apăra, nu o Franță care, în afara Europei, i-ar avea ca unici aliați pe populiști și xenofobi. Noi nu suntem așa”, relatează The New York Times.
Al doilea tur al prezidențialelor franceze va fi o repetare a precedentelor alegeri, din 2017, când Emmanuel Macron, pe atunci relativ nou venit în politică, intenționând să distrugă vechile diviziuni dintre stânga și dreapta, a învins-o pe Le Pen cu 66,9% dintre voturi față de cele 33,1% obținute de ea.
Rezultatul final de data aceasta va fi aproape sigur mult mai strâns decât acum cinci ani. Cele mai recente sondaje arată că Macron va obține victoria cu un scor de circa 56% dintre voturi.
Reflectând deplasarea Franței spre dreapta în ultimii ani, niciun candidat din partea stângă a centrului nu s-a calificat în turul doi.
Partidul Socialist, de mult un pilon al politicii franceze postbelice, s-a prăbușit, lăsându-l pe Jean-Luc Mélenchon, candidatul de extremă stânga anti-NATO cu mișcarea sa France Unsoumise, să ocupe locul trei cu aproximativ 22% dintre voturi.
Marine Le Pen, care conduce Ressemblement National, fost Frontul Național, a fost ajutată de candidatura lui Éric Zemmour, un expert de televiziune, xenofob înverșunat devenit politician, care a devenit politicianul de referință pentru lupta împotriva imigranților, ceea ce a făcut-o să arate mai mainstream și mai inofensivă.
În cele din urmă, campania domnului Zemmour s-a stins și el a luat doar aproximativ 7% din voturi.
Rata de abținere de la primul tur, puțin mai mult de 26%, a fost cu câteva puncte peste ultimele alegeri. Din 2002 nu a mai fost atât de mare.
Acest lucru pare să reflecte deziluzia față de politică ca agent de schimbare, efectul de undă al războiului din Ucraina și pierderea credinței în democrație. A făcut parte din aceeași furie care a împins atât de mulți francezi spre extreme politice.