Rezultate surprinzătoare în prima cercetare INSCOP despre tineri: aproape 60% sunt împotriva avortului. „Ăsta e rezultatul când religia e a patra putere în stat”

Problemele şi aspiraţiile tinerilor, dezamăgirile şi exigenţele lor, speranţele lor personale şi aşteptările politice pot fi acum obiect concret de studiu, cu cifre reale, în baza cărora pot acţiona şi decidenţii politici. Joi seara, la Teatrul Metropolis a fost lansată prima cercetare sociologică realizată de INSCOP Research în rândul tinerilor, la solicitarea grupului Greens/EFA din Parlamentul European, studiul intitulat „Barometrul Naţional al Tinerilor”.

Peste 65% dintre tineri cred că România se îndreaptă într-o direcţie greşită

Lansarea studiului şi prezentarea datelor s-a făcut în faţa unui public numeros, alcătuit în special din tineri. Amfitrionul dezbaterii a fost europarlamentarul Nicu Ştefănuţă, vicepreşedinte al Parlamentului European, iar pe lista vorbitorilor care au interpretat cifrele, pe lângă directorul general al INSCOP, Remus Ştefureac, s-au aflat Ema Prişcă, director de creație și strateg de comunicare, care a colaborat cu Nicuşor Dan la campania prezidenţială şi cele pentru Primăria Capitalei, activista Alina „Aluziva” Greavu şi creatorul de conţinut Răzvan Moţei.

Datele din sondaj reflectă exclusiv opiniile celor din eşantionul de vârstă 18-35 de ani, iar unele dintre cifre i-au frapat pe specialişti. Astfel, 65,2% dintre tineri cred că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greşită şi doar 25,8% sunt de părere că lucrurile merg într-o direcție bună. „Prima cifră din studiu care mi-a dat cu leuca în cap: m-a impactat foarte tare să aflu că două treimi dintre tineri cred că România merge înr-o direcţie greşită. Remus Ştefureac mi-a explicat că e în acord cu restul populaţiei, dar eu m-am gândit că tinerii trebuie să fie mai optimişti. Apoi am stat şi m-am gândit că poate nu e pesimism, poate este un semn de exigenţă”, spune Ema Prişcă.

La rândul său, Răzvan Moţei a comentat: „Mi se pare că avem parte de un cockteil molotov, pentru că avem aşa: oamenii din rural şi urbanul mic, cu venituri mici şi cu şcoală primară, care are o cu totul altă perspectivă asupra vieţii faţă de oamenii din urbanul mare, cu venituri decente sau mari. Şi cumva, toate cele categorii din prima parte sunt categorii pe care statul român le-a uitat complet”.

Digi24.ro

„S-a simțit rău și a pierdut kilograme”. Jurnalistul care i-a luat ultimul interviu lui Mircea Lucescu povestește culisele întâlnirii

Aproape 60% dintre tineri sunt împotriva avortului

Întrebați care dintre cheltuieli le afectează cel mai mult bugetul lunar, 35,7% dintre tineri au indicat cu alimentele, 27,1% pe cele cu energia, iar 15,5% cheltuielile cu chiria. 5,6% dintre ei spun că transportul le afectează cel mai mult bugetul, în timp ce 4,8% menționează sănătatea și 2,7% educația. „E greu să-ţi pese de drepturile altora când tu n-ai ce mânca. Când cifrele arată că oamenii sunt îngrijoraţi pe alimente e foarte greu să-i mai mişti în a particia social şi civic la mişcări, la revoluţii, la schimbare”, este de părere Alina „Aluziva” Greavu.

Digisport.ro

Rinat Ahmetov i-a lăsat "mască" pe toți, după moartea lui Mircea Lucescu: "Promisiune încălcată!"

Una dintre întrebările care a scos la iveală cele mai interesante răspunsuri şi lasă loc la multe analize şi interpretări a fost legată despre părerea despre avort. Nu mai puţin de 58,4% dintre tineri au declarat că sunt împotriva avortului, în timp ce doar 35,5% sunt împotrivă. Sunt de acord cu avortul în special tinerii între 18 și 24 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din mediul urban, cei cu venit ridicat. Sunt împotriva acestui lucru mai ales: persoanele cu educație primară, locuitorii din mediul rural, cei cu venit redus. „Ăsta e rezultatul când educaţia, cultura, sănătatea sunt subfinanţate, când n-ai educaţie sexuală în şcoli şi când religia este a patra putere în stat. Chestia cu avortul cred că o avem de acolo, din educaţia asta să ne fie frică”, spune Alina Greavu.

Procentul ridicat al tinerilor declaraţi împotriva avortului a surprins-o şi pe Ema Prişcă. „Una dintre cifrele importante care mi-a rămas în cap este că 60% dintre tineri preferă ideile noi în locul tradiţiilor. Asta e un pic contradicţie cu atitudinea faţă de avort. În privinţa avortului e o atitudine bătrânicioasă, conservatoare”, a spus ea.

Nicu Ştefănuţă: „În România s-a ajuns la ciclul subfinanţării educaţiei, care duce la abandon şcolar, la neangajare şi exod”

Barometrul a scos în evidenţă un clivaj foarte clar între persoane cu grad mai mare de educaţie şi cele cu mai puţină educaţiei, lucru sintetizat foarte bine de Răzvan Moţei, care spune că statul ar trebui să acorde o mai mare atenţie acestui sector. „În fiecare an pierdem progresiv foarte mulţi copii. O generaţie care începe în clasa I cu 300.000 copii ajung la final de clasa a XII-a să de a Bacul doar 180-200.000. Oamenii ăia nu dispar pur şi simplu, ei rămân în societate şi ajung să considere pe bună dreptate că statul român nu prea mai funcţionează pentru ei. Şi vedem în toate statisticile, ca şi în întrebările de mai devreme, o foarte mare îndoială faţă de modul cum funcţionează statul”, a spus acesta.

„În România s-a ajuns la ciclul subfinanţării educaţiei, care duce la abandon şcolar, la neangajare şi exod. Este un ciclu cae reiese foarte clar din aceste date”, a remarcat şi Nicu Ştefănuţă.

Dincolo de aspectele care ţin de autorităţi pentru a fi reglate, barometrul oferă destule motive de speranţă. „Mesajul principal este că tinerii români nu sunt indiferenţi, nu sunt apatici, nu sunt dezinteresaţi de societate, dimpotrivă, sunt atenţi, sunt critici, au aşteptări foarte mari. Dorinţa tinerilor de schimbare este cea mai mare resursă pe care o poate avea România”, este concluzia trasă de Ema Prişcă.