Rezultatele slabe ale României la testele PISA, influențate decisiv de sărăcie. De ce copiii din familii cu bani au obținut punctaje mai bune la evaluarea internaţională

Elevii din familii cu un statut financiar mai bun au obținut rezultate mai bune la testele PISA, decât cei din familii care nu au venituri consistente, practic sărăcia și nivelul de trai mai scăzut își spun cuvântul în educația copiilor.

Testele PISA, influențate decisiv de sărăcie

Evaluările PISA nu măsoară pur și simplu nivelul de cunoștințe al elevilor, ci se concentrează pe abilitatea acestora de a aplica cunoștințele în trei domenii principale: lectură, matematică și științe, la vârsta de 15 ani, potrivit datelor site-ului romania.fes.de.

România se remarcă constant prin rezultatele sub medie în comparație cu țările OECD, situându-se pe penultimul loc în Uniunea Europeană la toate cele trei domenii testate (singurele rezultate mai slabe fiind înregistrate în Bulgaria).

Scorul mediu al elevilor români la aceste teste a fost de 428 de puncte la fiecare dintre cele trei probe, sub nivelurile medii ale OECD (472 de puncte la matematică, 476 la lectură și 485 la științe).

Digi24.ro

Amenințările lui Trump la adresa lui Putin dau șah la Orban. Cum Ungaria ar putea înceta să mai facă opoziție în UE

Pe continentul european, elevii din Estonia obțin cele mai bune rezultate, cu 510 puncte la matematică, 511 la lectură și 526 la științe.

Elevii din familii înstărite obțin rezultate mai bune

În general, elevii din familii cu venituri mai mari obțin scoruri mai bune la testele PISA. Dacă am clasifica populația după venituri și am împărți-o în patru grupuri egale numeric, s-ar observa că tinerii din cel mai înalt sfert (cu venituri mai mari) au performanțe mult superioare celor din cel mai scăzut sfert (cu venituri mai mici).

De exemplu, la matematică, elevii din România din cel mai înalt sfert de venituri obțin 500 de puncte, în timp ce cei din cel mai scăzut sfert obțin doar 368 de puncte. Situația este similară în Bulgaria, unde mediile sunt de 473 și 366 de puncte, respectiv, și în Finlanda, cu 529 și 446 de puncte, și în Estonia, cu 553 și 472 de puncte.

Se poate observa că în țările cu rezultate bune, diferența între scorurile elevilor din categoriile cu venituri mari și cele cu venituri scăzute este mai mică decât în țările cu rezultate slabe.

Digisport.ro

Tricou unic în România! Cine îl va îmbrăca

În România, ecartul dintre rezultatele elevilor cu venituri mari și cele cu venituri mici este cel mai mare dintre toate țările incluse în studiu. În comparație cu exemplele anterioare, scorul mediu al celor cu venituri mari este cu 36% mai mare decât al celor cu venituri mici, în timp ce în Bulgaria diferența este de 29%. În țările cu cele mai bune rezultate, precum Finlanda și Estonia, ecartul este mult mai mic, de 19% și, respectiv, 17%.