Risc de pandemie de hantavirus? Medicii explică de ce nu trebuie să ne facem griji. „Astea sunt principiile în epidemiologie”

Întreaga lume a fost pusă pe jar, după ce un focar de hantavirus a fost identificat pe vasul de croazieră MV Hondius. Deși Organizația Mondială a Sănătății (OMS) anunță că nu există îngrijorări cu privire la o nouă pandemie, lumea medicală a început să cerceteze cazurile. Momentan trei persoane au murit, trei cazuri sunt confirmate, trei sunt suspecte, iar cel puțin șase persoane sunt internate în spital. Medicii au explicat pentru FANATIK de ce nu ar trebui să ne facem griji și de ce sunt șanse mici ca acest focar să se transforme într-o adevărată pandemie.

OMS anunță că nu trebuie să ne gândim la o nouă pandemie

Directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a ieșit să vorbească public despre situația cu focarul hantavirus. Joi, acesta a anunțat că sunt cinci cazuri confirmate la bordul vasului de croazieră. Potrivit acestuia, pe lângă acele trei morți, mai există trei cazuri suspecte, iar cel puțin șase persoane sunt internate în spital, printre care o persoană se află într-o unitate medicală din Elveția. Șeful OMS a menționat că „deși este un incident serios”, organizația evaluează riscul pentru sănătatea publică „ca fiind scăzut”.

În același timp, acesta a menționat că OMS colaborează cu mai multe guverne și parteneri în acest sens, pentru a se asigura că pacienții afectați primesc îngrijiri, că pasagerii care se află în continuare pe vas sunt în siguranță. Un epidemiolog specializat în boli infecțioase din cadrul OMS precizează că nu este vorba despre o pandemie cum a fost cea de Covid-19.

„Vreau să fiu fără echivoc. Acesta nu este SARS-CoV-2. Acesta nu este începutul unei pandemii de Covid. Este un focar pe care îl vedem pe o navă”, a declarat epidemiologul OMS, Maria Van Kerkhove. Tot ea a precizat că hantavirusul se contractează în urma unui „contact apropiat, intim” și nu se răspândește în același mod ca și coronavirusurile.

Digi24.ro

„În următorii ani, poate chiar câteva decenii, ne vom afla într-o stare de război”, susține unul dintre cei mai cunoscuți spioni ruși

Cresc suspiciunile că hantavirusul este extrem de contagios

Deși la început s-a stabilit că virusul se transmite doar de la rozătoare la om, OMS a confirmat miercuri că boala provine din tulpina Andes, aceasta fiind singura variantă a virusului care se transmite nu numai de la șoareci la oameni, ci și de la om la om. Acum, oficialii și experții din Argentina, de unde a și plecat vasul, se străduiesc să stabilească dacă țara lor este sursa focarului.

Digisport.ro

A intervenit Poliția! Comunicat oficial, după scenele neverosimile cu Sabrina Voinea și iubitul ei

Argentina apare în statisticile OMS ca având cea mai mare incidență a acestei boli rare. Ministerul Sănătății din Argentina a raportat, marți, 101 infecții cu hantavirus din iunie 2025 până în prezent, aproximativ dublu față de anul precedent, scrie The Guardian.

Îngrijorări există în ceea ce-i privește pe cei 23 de pasageri care au fost debarcați de pe MV Hondius pe insula Sfânta Elena din Atlanticul de Sud, în largul coastelor Africii, pe data de 23 aprilie. Aceștia au călătorit în țările lor, inclusiv în SUA. Pasagerii americani erau monitorizați în Georgia, California și Arizona, deși niciunul dintre ei nu prezenta semne de boală, a mai scris sursa menționată.

Au fost cazuri de infectare cu hantavirus și în România

Institutul Național de Sănătate Publică a transmis un comunicat și a menționat că în perioada 2023 – 2026, în România s-au înregistrat 15 cazuri ( 4 în anul 2023, 3 în anul 2024, 7 în anul 2025 și în anul în curs 1 caz până în prezent). În România, supravegherea infecției cu hantavirus este realizată la nivel regional, prin sistemul național de supraveghere a bolilor transmisibile coordonat de Institutul Național de Sănătate Publică, în 8 județele Bacău, Botoșani, Iași, Vaslui, Vrancea, Suceava, Neamț, Galați.

Conform metodologiei INSP, un caz suspect este definit prin asocierea febrei acute cu afectare renală și/sau manifestări hemoragice, în context epidemiologic sugestiv. Confirmarea se face prin evidențierea anticorpilor specifici sau prin alte metode de laborator. Joi, ministrul interimar al sănătății, Cseke Attila, a dat asigurări că nu sunt motive de îngrijorare în țara noastră.

„Din ceea ce mi-au comunicat cei de la Institutul Naţional de Sănătate Publică şi aţi văzut un comunicat de presă al lor, nu există motive de îngrijorare în România. S-au dat elementele care sunt de specialitate”, a afirmat Cseke Attila, într-o conferinţă de presă.

De ce nu trebuie să ne gândim la o nouă pandemie

Pe acest subiect, FANATIK a discutat cu medicul Virgil Musta de la Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timișoara. Acesta a menționat faptul că virusul poate avea două direcții când ne referim la modul în care ne afectează. Hantavirusul poate da o pneumonie asemănătoare cu gripa și insuficiență respiratorie, în care e o rată ridicată de deces, sau poate da o febră hemoragică ce poate fi fatală, dar și insuficiență renală. Medicul spune că pentru acest virus nu există vaccin, ci se oferă doar tratament.

Tot el explică și de ce nu trebuie să ne facem griji că vom ajunge în situația unei noi pandemii. Acesta a amintit cu începuturile pandemiei de Covid, explicând faptul că în China focarul a fost ținut sub control, iar problemele au apărut în momentul în care oamenii au călătorit în afara țării. Deci, medicul Virgil Musta susține că atâta timp cât focarul apărut este unul închis, având în vedere că a apărut pe vas, oamenii vor fi verificați în momentul debarcării.

„Din punct de vedere epidemiologic, cel mai eficient este să izolezi cazurile respective până se stinge focarul epidemic. Aici norocul este că pe vasul respectiv este un focar închis. Doar în momentul în care îi lasă să umble fiecare pe unde dorește, atunci există riscul ca să se extinde mai departe. Dar dacă tu îi izolezi până ai vindecarea pacienților, ai oprit extinderea focarului respectiv. Astea sunt principiile de epidemiologie. Și în momentul când ai astfel de cazuri și se iau aceste măsuri, nu există risc. Și nu există nici contagiozitate foarte mare, nu există risc mare de a face pandemie”, a punctat infecționistul Virgil Musta.

În același timp, medicul subliniază faptul că, după ce am trecut de pandemia de Covid-19, epidemiologii sunt mult mai precauți în detectarea și izolarea cazurilor care au potențial în a produce epidemii sau cazuri de pandemie. Cât despre cei 23 de turiști care s-au debarcat în aprilie, medicul susține că se fac anchete epidemiologice, așa cum prevede protocolul.

De ce nu există un vaccin sau un tratament țintit pentru hantavirus

Medicul infecționist Virgil Musta a menționat că nu pentru toate virusurile se pot crea vaccinuri, din cauza unor caracteristici speciale pe care le au virusurile respective. De asemenea, pentru dezvoltarea unui vaccin este nevoie și de fonduri și de o mobilizare serioasă.

În același timp, medicul susține că oamenii de știință vor cerceta și acest hantavirus, pe măsură ce investighează focarul de pe croazieră, cu atât mai mult dacă încep să se extindă cazurile. El a dat exemplu HIV-ul, pentru care nu există vaccin, însă pentru faptul că s-a răspândit, s-a creat un tratament care ține boala sub control. La fel s-a întâmplat și cu Covid. Oamenii au fost nevoiți să caute tratamente, astfel că în acest caz au fost găsite variante de vaccin.

„Vedeți cum a fost în Covid. Infecțiile cu SARS-CoV-2 au fost mai vechi, dar în momentul în care a creat această problemă, au început să se cerceteze. S-au luat toate antiviralele cunoscute și au văzut care dintre ele sunt eficiente. Au venit prin metodele astea noi de genetică medicală ca să facă vaccin. Deci s-a depus un efort foarte mare la nivelul comunității medicale, sau celui de cercetare, ca să găsească soluții tocmai ca să poată să țină sub control numărul mare de cazuri

. Fiind cu contagiozitate mare și fiind un număr foarte mare, au sufocat sistemele de sănătate. Și acele sisteme nu au mai putut face față. Și din cauza asta, trebuia să se ia măsuri. Dacă erau 50 cazuri, nu știu dacă se pun la o măsură, că așa sunt multe virusuri care creează zonal probleme, cum sunt febrele hemoragice de virusul Ebola, Dengue”, ne-a mai declarat medicul.