România trăiește cu senzația că atunci când sună sirena și apare mesajul RO-ALERT pe telefon, cineva, undeva, este mereu pregătit. Teoretic, așa este, iar pompierii fac eforturi uriașe atunci când sunt mobilizați pentru salvarea vieților omenești, însă în structurile IGSU lucrurile nu sunt tocmai roz.
Realitatea, așa cum a aflat FANATIK, poate fi mult mai dură. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență funcționează la limită, cu un deficit de peste 20%, în unele județe chiar 30%. Totul a pornit, ca într-un domino administrativ, de la criza din sistemele militarizate ale MAI. După ce Jandarmeria și Poliția au început să piardă tot mai mulți oameni (unii ieșind la pensie, alții demisionând), a venit și rândul pompierilor. Statutul militar îi ține în afara sindicatelor, în afara protestelor, așa că nu pot face decât să accepte condițiile sau să plece.
Datele oficiale, consultate în exclusivitate de FANATIK, arată în felul următor: sunt 2.126 de pensionări în perioada 2024-2025 și 197 de demisii, iar în spatele acestor cifre stă, de cele mai multe ori, exodul provocat de instabilitatea legislativă, de ordonanțele guvernamentale precum OUG 156/2024 și de discuțiile interminabile despre modificarea condițiilor de pensionare în cadrul MAI.
Pentru o imagine și mai clară despre criza de personal de la ISU, venim cu câteva exemple concrete. La Prahova, de pildă, au plecat 33 de cadre prin pensionare în 2024, iar dintre acestea, 19, adică 57%, au plecat într-o singură lună, luna decembrie. Nu pare a fi coincidență, dat fiind situațiile din alte județe. La București, tot într-o singură lună, decembrie 2024, 15 specialiști au ieșit din sistem, iar în decembrie 2025 numărul lor de ieșiri a scăzut la 10. Dacă la ISU București-Ilfov situația pare ceva mai digerabilă, punem în oglindă județul Caraș-Severin, unde în decembrie 2025 a șters 14 profesioniști din organigramă dintr-un foc.
În Brăila, anul trecut a început cu o criză de personal de 41%. Practic, unitatea a funcționat cu jumătate din efective lipsă. Mergem mai departe și ajungem în luna ianuarie 2026. Harta deficitului arată ca un cod roșu continuu. ISU Tulcea are un minus de 35% din personal, Brăila de 34%, Harghita de 33%, Botoșani de 32%, Vaslui 32%, Suceava 30,4%, Buzău 30,1%, iar trendul nu scade, ci crește.
La Caraș-Severin, de exemplu, deficitul a urcat de la 24,5% în 2025 la 30%, potrivit datelor din ianuarie 2026 furnizate chiar de Ministerul de Interne, în subordinea căruia se află IGSU. La Bistrița-Năsăud, gaura s-a adâncit cu aproape șase procente. Asta înseamnă echipaje incomplete, ture întinse la maximum, oameni chemați din liber, intervenții acoperite la limită, deci situații care pot duce oricând la riscuri crescute pentru sănătate.
La nivelul central al IGSU, cifrele sunt la fel de îngrijorătoare. Un sfert din ofițeri lipsesc din organigramă, iar aproape jumătate din maiștrii militari nu există. La subofițeri, deficitul sare de 20%, iar personalul contractual este mai puțin cu peste o treime. Per total, un minus de 24% din posturile prevăzute. Totuși, Ministerul Afacerilor Interne vorbește despre digitalizare și eficientizare, promovând concursurile și admiterea în școli, iar procedurile sunt, pe hârtie, unitare.
Strategia oficială de retenție vorbește despre repartizarea absolvenților din școlile MAI, concursuri, mutări, transferuri din alte structuri. Problema este că, în ultimii ani, cadrul normativ a impus restricții severe la angajările din sursă externă, iar când exodul se produce în valuri, angajările graduale devin insuficiente. În acest context, soluția rapidă a fost recrutarea soldaților și gradaților profesioniști. Teoretic, este o gură de oxigen și pare o schimbare de paradigmă care ajută, dar pe termen lung, spun sindicaliștii, sună a deprofesionalizare.
Candidații pot avea doar 10 clase și trec printr-o perioadă de formare drastic scurtată. Subofițerii de carieră, care făceau doi ani de școală militară, sunt înlocuiți de oameni cu câteva luni de instrucție. Este o deprofesionalizare lentă, dar vizibilă. Experiența de 20-25 de ani pleacă la pensie, iar în loc vin tineri care abia învață diferența dintre procedură și improvizație. Integrarea lor este dificilă, pentru că nu mai există colectivele solide care să asigure mentoratul, așa că salvatorii fac ce pot atunci când sunt pe teren, apelând, în multe cazuri, la ajutor din județele învecinate.
Oficial, sunt aprobate planuri de angajări pe termen lung, mii de posturi noi. În realitate, implementarea este lentă și nu acoperă golul actual. Sistemul se golește de expertiză mai repede decât poate produce competență. Situația de la IGSU este extrem de relevantă dat fiind că tot mai mulți angajați din cadrul structurilor aflate sub umbrela MAI se plâng de epuizarea la locul de muncă, lipsa de personal afectându-i pe polițiști, jandarmi sau pompieri, care sunt nevoiți să muncească în plus pentru ca turele să fie acoperite.
La nivel național, conform statisticii consultate de FANATIK, județele unde deficitul de personal în unitățile ISU este mai mic (zonele pe verde) sunt cele din vest. Deficitul considerabil îl constatăm, pentru perioada 2024-2025 în Dâmbovița, Brăila, Bacău, Olt și Giurgiu, printre altele. În galeria foto a articolului, FANATIK vă prezintă datele exacte pe care ni le-au furnizat reprezentanții de la SPRD (Sindicatul Polițiștilor din România Diamantul) în urma unei solicitări scrise făcute către MAI, cu situația din fiecare județ a demisiilor și pensionărilor angajaților din cadrul IGSU.