Situația economică la nivel național și internațional este deosebit de volatilă în această perioadă, iar viitorul rămâne incert și imprevizibil. Revenirea din 2020, după închiderea parțială a economiei globale din primăvara primului val pandemic, a readus finanțele pe linia de plutire, însă 2021 a venit cu noi provocări. Astfel, prețul energiei în continuă creștere a dus la creșterea inflației la nivel global, aceasta fiind resimțită și în prețurile plătite la raft, în România. Iar acum, izbucnirea războiului din Ucraina duce la noi dificultăți majore pe piața de capital.
Românii care au credite legate de ROBOR și de IRCC au toate motivele să privească cu îngrijorare către cei doi indici, care se află pe un trend crescător destul de accelerat. Iar schimbările acestor indici se vor reflecta și în ratele pe care le plătesc aceștia începând cu 1 aprilie 2022, când se face actualizarea trimestrială a valorilor indicilor la 3 luni (acesta fiind folosit, în cea mai mare parte, pentru calcularea creditelor).
Fiecare creștere a ROBOR sau a IRCC (în funcție de data la care a fost contractat creditul) poate aduce câteva zeci de lei în plus la rata lunară, poate chiar și mai mult. De aceea, ideea de a contracta un credit ipotecar cu dobândă variabilă a fost, întotdeauna, un pariu riscant pentru omul de rând. În cazul interacțiunii cu produse financiare variabile, ți se spune întotdeauna că ”performanța trecută nu este un indicator fiabil al rezultatelor viitoare.” O situație similară este valabilă și în cazul creditelor, care pot părea avantajoase la momentul contractării, dar a căror dobândă variabilă se poate întoarce împotriva celor ce au de plată.
Astfel, în piața creditelor bancare supuse ROBOR și IRCC a apărut un freamăt referitor la pericolul creșterii accelerate a celor două dobânzi cheie. Ca să-ți faci o idee despre ce se întâmplă în prezent cu cei doi indici, iată mai jos câteva informații relevante:
În prezent, indicele IRCC propune o dobândă de 1,17%/ an, pentru perioada cuprinsă între 3 ianuarie și 31 martie a.c. De asemenea, indicele ROBOR 3M are, pentru același interval, valoarea de 2,99%/ an.
Conform datelor furnizate de BNR, IRCC în data de 11 martie, ultimul comunicat înainte de publicarea acestui articol, era de 3,57%, iar vârful a fost atins cu două zile înainte de această dată, 3,63%. Războiul din Ucraina a dus la o reală explozie a indicelui, care între 23 și 24 februarie a crescut cu 68,33% (!), de la 1,8 la 3,03 procente.
Nici indicele ROBOR 3M nu are o evoluție diferită, însă acesta se afla oricum într-o creștere continuă încă de toamna trecută. Acesta nu s-a apreciat la fel de rapid în urma declanșării războiului din Ucraina, însă este în prezent cu un punct procentual mai mare decât IRCC.
La data de 11 martie a.c., ROBOR la 3 luni avea valoarea de 4,36%, în vreme ce în data de 23 februarie, acesta avea valoarea de 3,56%, crescând la 3,61% după declanșarea invaziei.
Avem, astfel, ambii indici pe trend crescător. ROBOR 3M are o valoare medie de 3,43% între începutul anului și prezent, iar IRCC se situează la 2,37%. Mai sunt, însă, aproape trei săptămâni din această lună, timp în care cele două dobânzi vor crește în continuare.
Astfel, dacă ai un credit cu dobândă variabilă, încă mai ai posibilitatea de a lua legătura cu banca și de a propune o refinanțare pentru a putea converti acest credit într-unul cu dobândă fixă, mai puțin expus volatilității pieței.
FANATIK a discutat, astfel, cu doi experți pentru a afla care ar trebui să fie poziția românilor care s-au angajat la un credit pe durată lungă sau care au în plan să facă asta în viitorul apropiat.
Analistul financiar Liviu Moldovan s-a pronunțat în privința refinanțării unui credit ipotecar pentru a-l transforma dintr-unul cu dobândă variabilă într-unul cu dobândă fixă, spunând că ”ar fi fost bine să fi făcut asta deja… Da, dacă banca se mișcă suficient de repede, se poate, dar câștigul rezultat va fi mult diminuat față de ceea ce s-ar fi putut întâmpla acum două luni de zile.” Astfel, acesta arată că tehnic vorbind, încă mai este timp pentru refinanțarea unui credit până la punctul 1 aprilie, când vor intra în vigoare noile IRCC și ROBOR, însă depinde de viteza ta de acțiune dar și de viteza de răspuns și de acțiune a băncii.
Analistul mai spune că problema nu este ”neapărat de la război, e de la inflație. Aceasta (n.r. – inflația) este una energetică, iar efectele de runda a doua încă rămân de văzut, suntem undeva la jumătatea intervalului de creștere a inflației, restul vom vedea în maximum un trimestru de acum încolo”, arătând că marea problemă din prezent o reprezintă tot energia electrică și gazul, resurse indispensabile în mai toate activitățile.
Liviu Moldovan a indicat pentru FANATIK unul dintre raționamentele celor ce au ales un credit cu dobândă variabilă în locul unuia cu valoare standard, afirmând că dobânda ”e mult mai sigură, pentru că știi exact cât ai de plătit și cu asta, basta! În general oamenii vor să speculeze, ‘mergem pe dobânda variabilă că o să scadă, o să plătesc mai puțin’, dar întotdeauna există și reversul medaliei. Pentru cine nu este de specialitate, e mult mai simplu să iei [credit] pe dobândă fixă și știi că, orice s-ar întâmpla, tu ai o anumită rată de plătit și nu te mai doare capul.”
”La fel cum s-a întâmplat și cu cele două categorii de populație: cei care au încheiat contracte la furnizorii de energie și de gaze pe piața concurențială și cei care nu au făcut asta. Apoi s-a văzut că cei care au încheiat contracte cu furnizorii pe piața concurențială sunt foarte avantajați acum, pentru că plătesc, practic, energia la prețul vechi”, a completat analistul financiar, făcând o paralelă între situația creditelor și cea a contractelor la energie din piața concurențială.
Sfatul lui Liviu Moldovan pentru românii care au chiar în aceste momente în plan să contracteze un credit major, precum unul ipotecar, este următorul: ”Până nu se liniștesc apele, cel mai bine ar fi să renunțe, să amâne lucrurile de genul acesta, pentru că nu se știe ce se întâmplă.”
De asemenea, FANATIK a luat legătura și cu un economist și politician român, fost ministru de finanțe. Acesta avertizează că ”este mai mult decât evident că s-a terminat cu perioada ratelor scăzute și negative. Mult timp, ratele au fost negative, dacă ții cont de inflație.” Referitor la poziția pe care o va avea Banca Națională, se pare că există o singură variantă: ”va întări politica monetară în continuare, nu are ce să facă, pentru că inflația primește iar un impuls din cauza invaziei Ucrainei și perturbațiilor mari pe toate piețele. E un cutremur care se întâmplă pe piața economică și nu are cum să nu se vadă și în rate de piețele monetare.”
”Întărirea ratei de politică monetară se întâmplă peste tot, nu doar în România. Inflația și în SUA a depășit 8%, în Germania peste 6%, Cehia, Ungaria și Polonia sunt ca noi, între 8 și 11%. O bancă centrală nu poate să stea pe margine, să nu reacționeze”, mai afirmă expertul în economie.
”Ratele pe piețele monetare, ele exprimă această întărire a politicii monetare și aici, fără îndoială, mai punctual este vorba despre relația dintre banca ce creditează și cetățeanul român care a luat credit. Tendința aceasta a inflației, și într-un scenariu foarte optimist se va duce aproape de ținta BNR, către 2,5%… este discutabil dacă se va întâmpla așa ceva și în 2023. Nu va fi inflația din 2022 cea din 2023, însă ai aceste perturbări foarte mari”, mai arată fostul ministru.
”Ar fi bine pentru toată lumea, în primul rând pentru cei care trăiesc în Ucraina, să se termine această nenorocire, noi suntem speriați de inflație, dar acolo mor oameni”, subliniază analistul.
”S-a terminat acea perioadă de liniște, cu inflație foarte joasă, cu rate foarte joase. Nu mai suntem în situația aceasta. Oamenii trebuie să evite, în general, împrumuturile. Eu am pledat întotdeauna pentru asta și m-am ferit în general să iau împrumuturi, am căutat doar în situații extreme”, mai explică economistul pentru FANATIK.
Și acesta a oferit o concluzie similară cu cea a lui Liviu Moldovan, anume că ”oamenii trebuie să fie cât mai chibzuiți, să caute să economisească, să nu se lanseze în achiziții mari.”