Rolul USR-PLUS în războiul intern din PNL. Dan Barna și Dacian Cioloș trag ponoasele competiției pe care chiar ei au făcut-o posibilă

Competiția internă din PNL a făcut ca USR-PLUS să fie victima colaterală a disputei dintre Ludovic Orban și Florin Cîțu, ambii aspiranți la funcția de președinte al PNL întrecându-se în declarații belicoase la adresa partenerilor de guvernare.

Pe de altă parte, USR-PLUS a contribuit involuntar la această situație, când a refuzat desemnarea lui Ludovic Orban ca premier al guvernului de coaliție, preferându-l pe Florin Cîțu. Astfel, au fost create premisele pentru un conflict între liderul principalului de guvernare și primul-ministru, conflict în care USR-iștii s-au trezit apoi prinși la mijloc.

Preferința arătată inițial pentru Cîțu de către tandemul Dan Barna – Dacian Cioloș nu le-a adus acestora niciun beneficiu întrucât premierul este susținut de cei mai nemulțumiți liberali de înțelegerea încheiată de Orban în decembrie 2020 cu USR-PLUS, iar Cîțu s-a dovedit un premier incomod pentru al doilea partid ca pondere din coaliția guvernamentală.

Florin Cîțu datorează USR-PLUS funcția de prim-ministru

Lideri ai USR își exprimaseră nemulțumirea față de Ludovic Orban încă de pe când acesta conducea guvernul minoritar al PNL, iar în cadrul negocierilor pentru formarea guvernului rezultat din alegerile de anul trecut, USR-PLUS au blocat încercarea de revenire a lui Orban la cârma Guvernului, exprimând explicit preferința pentru Florin Cîțu.

Digi24.ro

Un cuplu care a cumpărat un conac vechi de 400 de ani a descoperit sub podeaua din bucătărie o comoară

„Ambele variante de premier propuse de partide la consultările cu Președintele României, Dacian Cioloș din partea USR-PLUS și Florin Cîțu din partea PNL, au susținere din partea noastră. Considerăm că un eventual nou guvern condus de Ludovic Orban, având în vedere demisia din funcția de premier și neîndeplinirea angajamentelor luate față de USR-PLUS, nu răspunde așteptărilor electoratului de centru-dreapta care iși dorește un nou început și o guvernare cu mandat reformist”, se spunea într-un comunicat din 16 decembrie.

Nu au trecut decât cîteva luni până când perioada de conviețuire pașnică a USR-PLUS cu noul premier s-a încheiat. Primul semn a fost scandalul vaccinării „esențialilor” din instituțiile de forță ale statului, când Vlad Voiculescu, pe atunci ministru al Sănătății a făcut publică lista centrelor de vaccinare pentru această categorie, iar miniștrii PNL de la Interne și Apărare nu și-au ascuns enervarea. După scandalul evacuării forțate a pacienților de la Spitalul Foișor, premierul Cîțu l-a invitat pe Voiculescu, aproape explicit, să demisioneze. „Este vorba de onoare aici, să vedem dacă mai există onoare în România”, spunea Cîțu pe 11 aprilie.

Fostul premier, reevaluat după numai câteva luni

După numai câteva zile, primul-ministru l-a demis pe Voiculescu pentru că nu a fost consultat de acesta atunci când a schimbat criteriile după care intră în carantină localitățile. Acela a fost momentul în care cei de la USR-PLUS au început să-l regrete pe Orban, unul dintrei ei făcând-o chiar public, anume liderul de grup de la Camera Deputaților, Ionuț Moșteanu.

„Normal că reevaluez relația mea cu domnul Ludovic Orban. Pe dânsul l-am văzut mai mult la televizor, nu avusesem o relație de lucru, așa cum am avut în ultimele patru luni. Lucrând zilnic cu dânsul am văzut un politician cu foarte mult fler, flexibil, corect față de partenerii cu care lucrează în fiecare zi. La 4 luni de la momentul decembrie 2020 am această revelație. Așa învățăm, creștem, cunoaștem mai bine oamenii și se schimbă părerile în timp. Pe dl Orban îl știam de la televizor, nu fusese parlamentar în mandatul anterior. În lunile astea am lucrat cu dânsul, e un partener de drum de nădejde”,  spunea Moșteanu pe 15 aprilie, la Digi24.

Digisport.ro

FOTO Un nou cuplu celebru. După un an de speculații, a anunțat relația și “internetul a explodat”

Orban numără crucile USR-PLUS

Însă nici nostalgia după Orban nu s-a dovedit justificată. Odată ce a început competiția internă pentru postul de președinte PNL, fostul premier nu s-a ferit de atacuri publice la adresa partenerilor din coaliție, în încercarea de a câștiga simpatie în interiorul partidului. Pentru a obține susținere în rândul liberalilor religioși, în special cei din Ardeal, Orban a ajuns să le reproșeze celor de la USR-PLUS că nu i-a văzut făcându-și cruce!

„Avem nişte parteneri de guvernare care de multe ori parcă nu s-au născut aici. Nu i-am văzut la Ziua Drapelului naţional, nu i-am văzut la momente esenţiale în celebrarea a tot ceea ce este simbol al naţiunii române, ca să nu spun că nu i-am văzut jurând pe Biblie şi nu i-am văzut făcând cruce. Noi suntem altfel, noi suntem un partid care este născut din fibra poporului român, un partid care ţine cont de toată matricea componentă a personalităţii României”, a afirmat Orban la conferința de alegeri a organizației PNL Bacău.

Nici tabăra Cîțu nu s-a lăsat mai prejos, cu prim-vicepreședintele Rareș Bogdan care a lansat din senin un atac la adresa ministrului Fondurilor Europene, Cristian Ghinea pe motiv că nu este la fel de bun ca predecesorul său în funcție. „Dacă Marcel Boloş era ministrul Fondurilor Europene, sau Investiţiilor, sau cum Dumnezeu, că îi tot schimbă numele, vă asigur că eram în cele 14 state care semnau PNRR-ul şi încasam până la sfârşitul lui august banii! Aşa, îl semnăm prin septembrie”, a spus Bogdan la un eveniment al PNL. Și astfel un reproș adus lui Orban, anume că a cedat USR ministere important, s-a transformat într-un scandal de câteva zile în coaliție.

Nicușor Dan, o altă victimă colaterală

Pe lângă USR-PLUS și primarul Capitalei, Nicușor Dan, s-a trezit atacat din senin din partidul care, cel puțin în teorie, ar trebui să-l sprijine. Criticile au venit chiar din partea lui Cîțu, iar motivul ținea practic de bucătăria internă a PNL. Pe 24 iulie liberalii din București trebuiau să-și aleagă șeful dintre Violeta Alexandru, susținătoare ferventă a lui Orban, și Ciprian Ciucu, simpatizant al primului-ministru. Discursul lui Cîțu a fost o critică la adresa lui Alexandru pentru decizia de a nu propune un candidat propriu al PNL la Primăria Generală și la câteva primării de sector.

„Câți dintre dumneavoastră ați fost întrebați, onest, atunci când s-au făcut acele negocieri pentru primăriile din București? Câți ați fost întrebați? Asta înseamnă să lucrezi în echipă. Nu vom mai lua decizii și apoi aproba în foruri, va fi invers (…) Vom susține candidați liberali la toate primăriile de sector. Cu tot respectul, domnule primar general, în 2024 voi susține un candidat liberal la Primăria Generală. Nu vom mai face compromisuri. Compromisurile costă. Astăzi, când merg pe stradă în București, vine lumea și mă întreabă de ce nu este tăiată iarba în nu-știu-ce parc. PNL decontează, deși nu are administrațiile”, le-a spus Cîțu liberalilor din București.

CFR Călători, ultimul motiv de dispută

Abia s-a potolit rumoarea provocată de acest discurs că în numai câteva zile un alt motiv de discordie în coaliție a apărut din cauza trenului blocat opt ore în câmp și a declarațiilor făcute pe această temă de către șeful CFR Călători, Ovidiu Vizante. „Dacă directorul CFR ar fi lucrat la Guvern, acum era acasă”, a scris Cîțu pe Facebook.

Pentru a nu părea mai puțin combativ, și Ludovic Orban s-a băgat în disputa dintre Florin Cîțu și ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, care a refuzat să-l dea afară pe Vizante. „În mod normal, ar fi trebuit să-şi dea demisia imediat (Ovidiu Vizante – n.red.) Management dezastruos. A fost schimbat vechiul director general, care a pus compania într-o formă bună, care a reuşit să facă achiziţii importante, care a reuşit să crească calitatea serviciilor, pur şi simplu a fost schimbat din funcţie, înlocuit cu un manager care de când este numit ca manager au apărut disfuncţionalităţi majore în funcţionarea CFR”, a spus Ludovic Orban.

Probabil că după Congresul din 25 septembrie, ritmul în care se succed declarațiile critice din PNL la adresa aliaților săi se va diminua, însă este greu de estimat în ce măsură vor afecta pe termen lung relația liberalilor cu USR-PLUS. Un alt factor de risc pentru soliditatea coaliției este faptul că în octombrie va avea loc și Congresul USR-PLUS la care va trebui ales un președinte unic dintre Dan Barna și Dacian Cioloș. Deocamdată, tonul dezbaterii interne din USR-PLUS rămâne incomparabil mai relaxat decât la liberali și niciunul dintre cei doi candidați nu a recurs încă la atacuri la adresa PNL doar pentru a-și consolida poziția în interiorul partidului.