Compania americană de produse software a reușit, de-a lungul timpului, să hrănească spiritul patriotic al românilor, prin perpetuarea unei informații pe care mulți au luat-o de bună.
Vorbim, desigur, despre mitul limbii române vorbită la Microsoft atât de mult, încât a devenit a doua cea mai vorbită limbă din cadrul companiei. Gândindu-te la asta, te-ai putea aștepta ca întrând într-un birou de prin străinătate, să dai nas în nas cu câțiva români încă de la primii pași făcuți în interior.
Sigur, româna este una dintre limbile vorbite în cadrul companiei, ar fi absurd să nu se întâmple astfel, având în vedere că are peste 90.000 de angajați în mai bine de 100 de țări din lume. Iar ai noștri concetățeni nu s-au angajat doar la birourile deschise de companie în urmă cu 25 de ani la noi în țară, ci și în multe alte filiale din lume. Așadar, româna este bine reprezentată în cadrul acestei mari companii, însă e departe de a fi în top 2 sau chiar 10.
Interesant este că acest mit al limbii române de la Microsoft a prins atât de bine la publicul autohton, încât discursul a fost preluat și de persoane cu funcție care s-au gândit să laude țara noastră. Mai mult, mitul s-a ramificat de-a lungul timpului, iar unele persoane au vrut să ne pună pe un piedestal mai înalt decât ar fi trebuit, așa că au plusat. Astfel, s-a născut ideea că limba română este a doua cea mai vorbită limbă din Silicon Valley (n.r. – aceasta este zona de sud din San Francisco, un adevărat epicentru global pentru dezvoltare tehnologică – multe dintre companiile globale de top au pornit de aici).
După cum spuneam, și oficialități diverse au preluat legenda urbană despre limba română și popularitatea sa. Astfel, chiar și Dacian Cioloș, în urmă cu cinci ani, vorbea despre faptul că ”româna e a doua limbă vorbită în Silicon Valley, după engleză, dar intenția noastră nu este să exportăm aceste competențe, ci să le păstrăm în România și să le creăm condiții de dezvoltare în țară” – sigur, deși pornind de la o afirmație eronată, Cioloș, premier la vremea la care a făcut declarația, avea dreptate în sugestia de a păstra talentele în țară, în loc să propagăm fenomenul de brain drain (n.r.: brain drain se referă la fenomenul emigrației persoanelor cu pregătire avansată într-un anumit domeniu).
Domnul Cioloș nu e singurul care a căzut în capcana acestui mit, însă. Cu vreun an înaintea sa, tocmai un înalt oficial american vorbea despre același lucru. Bruce Andrews, la acea vreme secretar adjunct pentru Comer, a fost invitat la Regional Cyber Security Summit, ce se desfășura în București. Aici, Andrews spunea că ”știm deja că limba română este a doua limbă vorbită în birourile Microsoft din întreaga lume.”
Cine este, însă, ”capul răutăților” în această ecuație? După cum el însuși a mărturisit în urmă cu cinci ani, Victor Kapra este cel care a lansat această legendă urbană în 2003.
Lucrând ca redactor-șef adjunct la Ziarul Financiar și fiind coordonator al departamentului IT&C, acesta a vizita sediile Microsoft din Seattle. În cadrul unei discuții pe care a avut-o cu Eduard Koller, a apărut legenda urbană: ”Reportajul pe care îl scriam pentru ziarul din București era cam tern. Îmi trebuia o tușă de culoare. L-am întrebat pe Eduard, privind la sala plină de români angajați la Microsoft: „Oare putem spune că româna este a doua limbă vorbită în sediul central Microsoft?”. „Am putea spune” – mi-a răspuns zâmbind. După care a adăugat: „Deși în mod clar am exagera cu cel puțin un ordin de mărime.”” scrie Victor Kapra pe blogul său.
Acesta a scris în articolul ce avea să fie publicat în ziar că ”româna este a doua limbă vorbită la Microsoft” în ideea că aceasta va fi percepută ca o metaforă de public. Nu s-a întâmplat așa, astfel că de 18 ani încoace lumea a luat de bună această informație pe care Kapra a publicat-o fără rea-voință.
Pe bună dreptate, bloggerul recunoaște că de fiecare dată când vreun politician vorbește despre acest mit, ”prima dată zâmbesc, apoi cad pe gânduri.”
În fond și la urma urmei, este o minciună rostogolită de atât de multe ori încât s-a transformat într-un adevăr pe care lumea-l ia de bun și nu-l mai verifică. Iată, însă, care este realitatea din spatele acestei snoave care se va mai transmite mult și bine și de acum încolo.