În Mica Siberie a României, oamenii se încălzesc cu rumeguș. Iarna ține opt luni la Întorsura Buzăului

Localitatea cea mai friguroasă din România, Întorsura Buzăului din județul Covasna, nu a fost niciodată racordată la rețeaua de gaze, așa că oamenii se încălzesc făcând focul în sobe sau la calorifere ținute calde cu rumeguș. Asta pentru că sistemul centralizat al orașului funcționează tot pe bază de lemn, pe rumeguș mai exact.

Minus 25 e „subțire” e ceva normal

La Întorsura Buzăului, orașul cu temperaturi frecvent sub minus 25 de grade Celsius, a fost în luna ianuarie un ger de crapă pietrele, dar „puțin” față de altădată, spun cei care locuiesc în orașul din județul Covasna. Ei spun că se putea și mai rău și chiar spun că au parte de o iarnă caldă în timp ce bucureștenii se plâng de o iarnă foarte rece.

Cam „subțire” față de vremurile de altădată, spune primarul Raul Urdă (USR) pentru FANATIK. Luni, la prânz, de exemplu, erau șapte grade, cu plus, nici nu se compară cu temperaturile din alți ani din luna ianuarie. Șapte grade plus e o temperatura „tropicală” în această localitate pe perioada verii.

„Acum este lejer în ianuarie-februarie, lunile în care erau cele mai mici temperaturi altădată. Nu mai este ca pe vremuri. În alți ani am avut și minus 35 de grade Celsius, astăzi este mai subțire”, ne-a declarat primarul Raul Urdă.

Digi24.ro

George Simion, după ce Dragoș Sprînceană l-a numit „trădător de țară”: „Minciuni. Le fuge pământul de sub picioare”

Frigul ține și opt luni. Termoficarea centralizată merge pe bază de rumeguș

În micul orășel din Covasna, cu doar 8.000 de locuitori, iarna ține chiar și șapte-opt luni, dacă ne ghidăm după perioada în care este furnizat agentul termic în oraș. În anii mai grei, sistemul centralizat al orașului este pornit de la 1 octombrie și rămâne în funcțiune până în jur de 1–15 mai, în general, în funcție de frigul de afară.

Digisport.ro

Serena Williams a apărut pe ecran la Super Bowl și a urmat ”avalanșa”: ”Vrei să luăm otrava ta?” / ”Fără rușine”

Instituțiile locale, școlile și cele aproximativ 100 de apartamente din blocuri sunt încălzite de primărie cu ajutorul unei centrale pe bază de rumeguș, care funcționează de vreo 20 de ani. Asta pentru că sistemul centralizat de termoficare din Întorsura Buzăului deservește blocuri și instituții publice și funcționează pe biomasă (rumeguș/lemn).

Este gestionat prin Serviciul Public de Alimentare cu Energie Termică, aflat în subordinea Primăriei. Centrala termică din Întorsura Buzăului funcționează pe bază de biomasă, folosind rumeguș și resturi din lemn. Combustibilul este ars într-un cazan industrial, care produce agent termic pentru blocuri și instituții publice. Practic, orașul se încălzește „făcând focul” cu rumeguș.

Centrala a fost pusă în funcțiune în 2004, în cadrul unui program sprijinit financiar de guvernele Danemarcei și României. Este o centrală second-hand însă. În documentele bugetare, bugetul anual al serviciului de termoficare trece de un milion de lei în ultimii ani.

Planuri pentru o centrală modernă

Centrala second-hand ar putea fi înlocuită cât de curând, pentru că primăria vrea să obțină bani europeni prin programul de termoficare „Căldură și Confort” al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Totul depinde acum de avizul de la ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei), iar proiectul este oricum unul de durată, chiar și dacă va fi aprobat.

„Sperăm să depunem proiectul în lunile următoare. Când vom avea avizul de la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, o să-l depunem, acolo este problema. Noi vrem să schimbăm centrala și modulele termice din blocuri”, mărturisește primarul pentru FANATIK.

Oamenii se încălzesc și la sobe tot cu lemne

Localnicii care stau la case și nu sunt racordați la sistemul centralizat se încălzesc tot cu lemne, doar că folosesc lemnul direct în sobe. Otilia Ramona, unul dintre antreprenorii din Întorsura Buzăului, ne-a spus că este nevoită să meargă mai mult pe teren la clienți. Asta o ajută, glumește femeia, pentru că nu cheltuie foarte mult cu lemnul de foc de acasă, fiind plecată până seara.

Chiar și așa, cresc sumele plătite pentru magazin. Spune că „cheltuie cam 25% din profitul obținut cu firma sa pe lemnele de foc pentru magazinul pe care îl are. Prețul lemnului a fost vara trecută de peste 300 de lei metrul cub”, ne explică femeia. Aceasta se gândește să instaleze panouri fotovoltaice ca să scape de această corvoadă. Dar și acest sistem ar putea avea probleme din cauza frigului din Întorsura Buzăului și a faptului că soarele apare foarte rar prin ceața din depresiune.

Bani europeni pentru transport în comun și bazin de înot

La Întorsura Buzăului, fondurile europene sunt extrem de importante. De altfel, cu ajutorul lor s-au realizat investiții importante în localitate, care altfel nici nu ar fi putut fi avute în vedere. Astfel, a fost înființat un bazin de înot în localitate, o investiție de circa două milioane de euro.

Au mai fost cumpărate patru autobuze electrice și stațiile aferente de încărcare, iar două școli au fost renovate. S-au realizat multe cu banii de la UE; altfel, toate aceste investiții nu ar fi avut nicio șansă să fie realizate. Localnicii cu care a stat de vorbă FANATIK ne-au spus că plătesc facturi între 300 și 600 de lei pentru a se încălzi în lunile reci.

De ce orașul e supranumit Mica Siberie

Orașul Întorsura Buzăului este supranumit și „Mica Siberie”, din cauza temperaturilor extrem de scăzute care se înregistrează aici. Doar câteva exemple: pe 8 ianuarie 2015, la Întorsura Buzăului au fost minus 34,6 grade Celsius, iar pe 10 ianuarie 2017, minus 32 de grade Celsius. Mai recent, în urmă cu trei ani, în 2023, au fost trei zile consecutive cu ger extrem: minus 31 de grade Celsius pe 9 februarie, minus 29 de grade pe 10 februarie și minus 26 de grade pe 11 februarie.

Mai trebuie precizat și faptul că, în ultima jumătate de secol, în județul Covasna, cea mai scăzută temperatură înregistrată oficial a fost de minus 35,8 grade Celsius, pe 8 februarie 2005, la Întorsura Buzăului.