Activitatea economică a fost profund perturbată în urma pandemiei de Covid-19, la nivel global. România nu a făcut excepție, două luni din 2020 fiind marcate de o închidere parțială a economiei, pe timpul stării de urgență și a carantinei impuse la nivel național.
În aceste luni, multe afaceri s-au văzut nevoite să tragă obloanele, prin prisma activităților nenecesare desfășurate. Industria HoReCa a fost una dintre cele mai lovite de efectele închiderii economiei, iar o bună parte dintre aceste afaceri nu s-au mai redeschis. Altele au suferit schimbări cauzate de pandemie, iar aceste schimbări nu sunt întotdeauna de bun augur.
După ce au explorat fenomenul bacșișului în România, cei de la Bookingham au continuat cu o nouă fațetă a HoReCa. De data aceasta, sondajul de opinie a dorit să afle percepțiile clienților cu privire la calitatea serviciilor din industria ospitalității. Cel mai important este faptul că se remarcă o creștere a atitudinilor negative în rândul angajaților din acest sector de activitate.
Unul dintre efectele pandemiei asupra acestei industrii este reorganizarea din punct de vedere al forței de muncă. Mulți angajați și-au pierdut locurile de muncă anul trecut, în vreme ce alții au renunțat de bunăvoie la această industrie, dezamăgiți de prospectele negative ce se prefigurau. Astfel, 6 din 10 români au observat că echipele actuale ale localurilor pe care le frecventează sunt un mix între angajați vechi și noi. 2 din 10 români au fost întâmpinați de echipe complet noi și doar 1 din 10 a găsit aceeași echipă.
O altă schimbare pe care au sesizat-o românii care au revenit la localuri după redeschiderea acestora se referă la comportamentul angajaților pe care îi întâlnesc. Trei din zece români au reproșuri la acest capitol, cel mai frecvent motiv invocat fiind acela că angajații se mișcă mult mai greu sau, uneori, că sunt prea grăbiți. Alți clienți se plâng că angajații sunt prea grăbiți și, din fericire abia la urmă, de faptul că angajații sunt nepoliticoși.
Dincolo de personal, există anumite plângeri și referitoare la calitatea serviciilor. În unele locuri, mâncarea și băutura nu mai au calitatea ”de odinioară”, în vreme ce alte localuri sunt vizibil mai neîngrijite decât erau anterior. Pe de altă parte, muntenii și transilvănenii au remarcat cel mai frecvent îmbunătățiri sau renovări ale locurilor în care aceștia merg.
Românii au câteva moduri de a ”răspunde” atunci când au de-a face cu o experiență sub așteptări la un local. Cel mai frecvent și la îndemână este să nu mai viziteze locul respectiv, o variantă aleasă de 28% dintre respondenți.
Undeva îndeaproape, cu 27%, se află răspunsul celor care ”taxează” direct de la bacșiș. Dacă românii simt că servirea a fost slabă, ar putea lăsa mai puțin ”ciubuc” sau chiar deloc.
Pentru un român din patru, însă, calitatea serviciilor nu contează. Le este indiferent dacă au fost serviți în grabă sau dacă mâncarea n-a fost perfectă. 11% însă lasă feedback angajatului și 10% chiar merg mai departe și fac o sesizare managerului. Studiul arată, totodată, că niciun respondent din Bucovina, Dobrogea, Banat sau Maramureș nu ar depune o plângere.
Reversul medaliei vizează și calitățile pe care le caută românii când vine vorba de personalul din HoReCa. Amabilitatea (58%) și promptitudinea (18%) sunt cele mai de preț atribuții ale unui bun angajat. Cei din Crișana apreciază sugestiile de băuturi pentru un preparat ales, dar și să le fie oferit suficient timp pentru a se hotărî asupra comenzii.