Carousel hot news

SPECIAL FANATIK. Tricolori de… 95 de ani! Regina, naşa naţionalei

Războiul se încheiase de patru ani, oamenii din întreaga Europă începeau să se întoarcă la viaţa de dinaintea primei conflagraţii mondiale. Fotbalul îşi reintra în drepturi, iar mişcarea...
Autori: Bogdan Steriopol, Razvan Nicolae | 10.06.2017 | 08:00
SPECIAL FANATIK. Tricolori de... 95 de ani! Regina, naşa naţionalei

Războiul se încheiase de patru ani, oamenii din întreaga Europă începeau să se întoarcă la viaţa de dinaintea primei conflagraţii mondiale. Fotbalul îşi reintra în drepturi, iar mişcarea sportivă, în general, avea un avânt puternic, potenţat de pacea atât de mult aşteptată. România trăia zile importante la începutul verii anului 1922. O nuntă regală ţinea afişul primelor pagini ale ziarelor. Şi avea conexiuni şi cu lumea fotbalului!

Primii paşi spre crearea unei echipe naţionale

În 1919, România era invitată la Jocurile Sportive Interaliate, o competiţie la care participau sportivi din ţările victorioase în Primul Război Mondial. Ţara noastră se prezenta cu o echipă încropită cu doar câteva zile înainte de startul evenimentului. Reprezentativa fotbalistică era considerată una militară, iar printre jucători îi regăsim pe Costel Rădulescu, selecţioner al naţionalei la Mondialul din 1930, pe Ţane Săvulescu, selecţioner al naţionalei la Mondialul din 1938, sau pe Mitty Niculescu, unul dintre fondatorii clubului Venus Bucureşti.

Selecţionata României pierdea toate cele trei meciuri din cadrul turneului fotbalistic: 0-4 cu Franţa, 1-7 cu Italia şi 2-3 cu Grecia. S-a cunoscut că fotbaliştii selecţionaţi nu se antrenaseră niciodată împreună. Rezultatele slabe au dat de gândit în ţară, astfel că vocile care cereau o echipă naţională în adevăratul sens al cuvântului s-au înmulţit.

Primul lot naţional, sarcină regală!

La 3 ani distanţă de Jocurile Sportive Interaliate, pe 20 februarie 1922, Principesa Mărioara se logodeşte cu Alexandru I, Regele Iugoslaviei. Dineul are loc la Palatul Regal, iar printre invitaţi se numără şi câteva personaje din „soccer”: Dragutin Kostic, preşedintele Asociaţiei Fotbaliştilor din Belgrad, Nicolae Sabu, preşedintele Federaţiei Române de Fotbal, şi Mario Gebauer, unul dintre pionierii fotbalului în ţara noastră. Cei trei discută primul amical dintre Iugoslavia şi România.

Întâlnirea pică, însă, din diferite motive, însă în locul ei se joacă un meci amical între selecţionatele Bucureştiului şi Belgradului. Pe 9 aprilie, pe terenul de la „Bolta Rece”, cele două echipe termină la egalitate, 2-2. Se propune un nou meci, iar toţi ajung la concluzia că data de 8 iunie este cea mai oportună. Mario Gebauer are o altă idee, el îşi dorea acel meci România – Iugoslavia. Merge în audienţă la Regina Maria, iar Majestatea Sa îi încredinţează sarcina de a creiona lotul. Iugoslavii primesc vestea şi acceptă meciul amical.

Regina-Maria

De ce s-a jucat pe 8 iunie?

Data primului meci din istoria echipei naţionale a României nu a fost aleasă întâmplător. După logodna de la Bucureşti, pe 8 iunie urma nunta regală de la Belgrad. Teofil Morariu, primul selecţioner din istoria „tricolorilor”, mergea în capitala Iugoslaviei cu un lot format din fotbalişti care veneau din Banat şi Ardeal. Bucureştiul plătea tributul meciului din primăvară. Atunci, mai mulţi jucători de la Venus nu au vrut să intre pe teren pentru că nu fusese ales nici un fotbalist de la echipa lor căpitan al selecţionatei. Drept pedeapsă, nici un venusist nu a prins lotul echipei naţionale, ei trebuind să se mulţumească doar cu o nouă selecţie la echipa Bucureştiului, care întâlnea în aceeaşi zi reprezentativa Belgradului.

Pe 8 iunie, erau anunţate „mari serbări sportive” pe lângă fotbal. S-au desfăşurat mai multe probe de atletism, dar toată lumea aştepta partida amicală dintre Iugoslavia şi România. 5.000 de spectatori au luat loc în tribuna de pe stadionul „SK Jugoslavija”, printre ei numărându-se şi trei regi: Ferdinand I al României, Alexandru I al Iugoslaviei şi George al II-lea al Greciei.

Primul meci, prima victorie

Chiar dacă adversarii au deschis scorul prin Jaroslav Siter, după o lovitură de la 11 metri, „tricolorii” reuşesc să întoarcă scorul. „Imediat românii încep să atace energic şi după 10 minute tot dintr-un penalti de la 11 metri, reuşesc să egaleze printr-un shoot făcut de domnul Ronai. (…) La 25 de minute după începerea reprizei II, domnul Guga reuşeşte a marca un gol”, erau descrise reuşitele românilor în cronica meciului apărută în cotidianul „Dimineaţa” de pe 15 iunie 1922. „Tricolorii” învingeau cu 2-1 şi câştigau „Cupa Regelui Alexandru”. În aceeaşi zi, selecţionata Bucureştiului era umilită „acasă” cu 0-6 de reprezentativa similară a Belgradului, iugoslavii ridicând deasupra capului „Cupa Reginei Maria”.

Primii 11 „tricolori” din istorie

Pe 8 iunie 1922, pe gazonul arenei din Belgrad călcau următorii 11 fotbalişti: Adalbert Ritter (Chinezul Timişoara) – Alois Szilagyi (MTK Târgu Mureş), Elemer Hirsch (C.A. Cluj) – Dezso Jakobi (Haggibor Cluj), Nicolae „Kinigli” Honigsberg (C.A. Oradea), Francisc Zimmermann (C.A. Timişoara) – Aurel Guga (U Cluj), Carol Frech (Chinezul Timişoara), Paul Schiller (Chinezul Timişoara), Francisc Ronnay (C.A. Oradea) si Ion Auer (A.M.E.F. Arad).

Din păcate, puţine lucruri se mai ştiu despre ei… Elemer Hirsch este cel care a cumpărat tricourile în care am jucat la Belgrad. Dezso Jakobi a murit în 1924, la Viena, unde era internat din cauza unei accidentări la un amical contra Austriei, fiind prost îngrijit. Aurel Guga, primul căpitan din istoria naţionalei, a fost considerat drept unul dintre cei mai valoroşi fotbalişti ai vremii. A jucat la U Cluj şi a murit la rândul său în floarea vârstei, la 38 de ani, după ce a căzut cu automobilul în râul Bega.

677 de meciuri a jucat până în prezent echipa naţională a României, 39 dintre acestea fiind disputate împotriva Iugoslaviei, adversarul cel mai frecvent al „tricolorilor”

Clasament:

1. Polonia       5     4     1     0     12-6     13

2. Muntenegru   5   2   1   2    10-6    7

3. Danemarca    5   2    1    2    7-5     7

4. România     5     1     3     1     6-4     6

5. Armenia     5    2   0    3     6-10     6

6. Kazahstan   5     0     2    3    31-3    2

Mai urmează de disputat:

10 iunie: Kazahstan- Danemarca, Muntenegru-Armenia, Polonia-România

1 septembrie: Kazahstan- Muntenegru, Danemarca- Polonia, România- Armenia

4 septembrie: Armenia- Danemarca, Muntenegru- România, Polonia- Kazahstan

5 octombrie: România-Kazahstan, Muntenegru-Danemarca, Armenia-Polonia

8 octombrie: Danemarca- România, Kazahstan- Armenia, Polonia-Muntenegru

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoriile NEWS, SPORT sau LIFE
A apărut noua revistă Taifasuri
  • Câștigă ACUM o Dacia Logan, 2.000 de euro și multe alte premii!
  • Nr. 841. 32 pagini + CD. Doar 10lei!