Omul de afaceri E.S., cetățean rus prins pe teritoriul României în 2019, la scurt timp după ce a trecut fraudulos granița, le-a mărturisit judecătorilor români că dacă va fi extrădat în țara natală, urmează să fie trimis pe front. Bărbatul avea un mandat internațional de arestare, fiind cercetat în Sankt Petersburg pentru înșelăciune în formă continuată.
Judecătorii români au ignorat argumentul bărbatului și au decis extrădarea acestuia, pe baza unei garanții date de Procuratura Generală a Federației Ruse, din care reieșea că ancheta ”nu urmărește motive politice” și că persoanei cercetate îi vor fi oferite toate posibilitățile legale de apărare. Anterior, bărbatul solicitase azil politic în România. Potrivit datelor obținute de FANATIK, afaceristul rus a fost predat autorităților ruse în ianuarie 2023.
În timpul audierilor, E.S. le-a mai povestit judecătorilor că fiul său, care se află tot în România, a primit deja o înștiințare de mobilizare de la Comisariatul din Sankt Petersburg, în timp ce soția lui a fost reținută de serviciile rusești (FSB), pentru a nu părăsi țara.
”Mai arată că a fost anunțat de către fiul său că i-a fost comunicată Înștiințarea de Mobilizare nr. …, fiind invitat să se prezinte la data de 03.11.2022 la comisariatul din Sankt Petersburg, raionul Vasilievsky, pentru mobilizare și trimis la război.
Menționează totodată că nu aprobă agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și că nu dorește să îndeplinească serviciul militar care presupune săvârșirea de crime.
În acest context, este de înțeles că, în Rusia, cei care au o altă opinie sunt condamnați, abuzați și torturați, iar deținuții ruși sunt abuzați fizic și șantajați să meargă să lupte în Ucraina. Ca atare, prezenţa sa în România se datorează îndepărtării de regimul de tortură din Rusia, care nu respectă drepturile şi libertăţile cetăţeneşti.
Astfel că, niciun stat nu va extrăda o persoană către un alt stat în care există motive serioase de a crede că acolo ea riscă să fie supusă la tortură”, se arată în cererea de revizuire respinsă de Curtea de Apel Constanța. Cetățeanul rus a mai formulat o cerere de revizuire, care se află pe rolul aceleiași instanțe.
E.S. este bănuit că, în perioada 2015-2016, a indus în eroare mai multe societăți comerciale din Rusia, cărora le-a făcut oferte fictive și de la care a încasat sume de bani, fără a furniza echipamentele pe care le promisese. Prejudiciul total este de 3 milioane de ruble (aproximativ 182.000 de lei).
În anul 2019, bărbatul a fost arestat la scurt timp după ce trecuse fraudulos granița din Bulgaria înspre România. El fusese adus până aproape de punctul de frontieră de către fosta lui soție, care a intrat legal în România și l-a așteptat dincolo de graniță.
Rusul știa că pe numele lui există un mandat internațional așa că a trecut frontiera printr-o pădure, fiind așteptat pe cealaltă parte de către fosta soție, care intenționa să-l ascundă într-o mânăstire din România.
Cei doi soți au fost trimiși în judecată, ea pentru trafic de migranți, iar el pentru trecere frauduloasă a frontierei. E.S. a fost găsit vinovat și a primit opt luni de închisoare, pe care i-a și executat înainte să fie extrădat. În schimb, femeia a fost achitată, pe motiv că ”fapta nu este prevăzută de codul penal”. În cazul acesteia, judecătorii au reușit cu greu s-o audieze prin mijloace electronice, pentru că, la data respectivă, aceasta se afla deja pe teritoriul Federației Ruse.
Nu este prima dată, în ultimul an, când România extrădează un cetățean rus, pe baza unui ”tratat privind acordarea asistenţei juridice în cauzele civile, familiale şi penale” semnat de cele două părți (URSS și RPR) în anul 1958, la Moscova, care a rămas în vigoare și astăzi. Acesta prevede ca ”părțile contractante să-și extrădeze reciproc, la cerere, persoanele aflate pe teritoriul lor, pentru a putea fi trase la răspundere penală sau pentru executarea sentinței”.
Anul trecut, decizia României de a trimite la Groznîi pe Amina Gerikhanova, o femeie de 36 de ani acuzată de legături cu teroriștii din Siria, a stârnit reacții virulente din partea unor organizații internaționale.
Amnesty International a sesizat inclusiv CEDO, în încercarea de a bloca extrădarea femeii, care susținea că a fugit în România pentru că se afla pe lista neagră a temutului lider cecen Ramzan Kadîrov. Până la urmă, femeia a primit azil politic în România, după opt luni de detenție.