FANATIK a analizat cu atenție și îngrijorare rapoartele Wyscout ale înfrângerii de luni seara, iar concluziile sunt pur și simplu șocante. Rămâi cu noi, pentru că nici nu știi ce pierzi. În cele ce urmează, departamentul Information Intelligence al FANATIK iți prezintă 5 dintre explicațiile subordonării naționalei României în meciul cu Bosnia. Prima și ultima sunt efectiv înspăimântătoare; continui așadar lectura pe proprie răspundere.
Bosnia a câștigat 20 dintre cele 29 de dueluri aeriene — 69% și a înscris trei dintre cele patru goluri cu capul: Gigović, Muharemović și Mahmić. România a câștigat doar 22 din 55 de dueluri defensive, adică 40%. Bosnia a reușit 15 driblinguri, dintre care șapte prin Alajbegović. Aici aș fi nițel atent; presupunerea mea e că Ronaldinho s-a întrupat în Alajbegović.
România a avut 57% posesie și 605 pase, însă 283 de pase au fost laterale, aproape 47% din total. Bosnia a avut 156 de pase laterale din 448, aproximativ 35%. Exemplul cel mai evident este Screciu: 60 de pase laterale din 83, față de 11 înainte și doar o pasă progresivă precisă din trei încercări. Olaru, în prima repriză, a avut o singură pasă înainte și niciun șut.
România a avut așadar aproape același număr de pase înainte ca Bosnia — 155 față de 147 — deși a dat cu 157 de pase mai mult în total.
Surse apropiate reprezentativei bosniace au declarat sub protecția anonimatului că selecționerul Barbarez a manifestat îngrijorare în doar două momente pe parcursul partidei. Și anume la înlocuirea celor doi mijlocași români. Pe motiv că sigur înlocuitorii nu pot juca mai slab. Absolut întâmplător, cei doi înlocuitori chiar au fost printre cei mai buni români de pe teren.
Bîrligea a câștigat două dintre cele 14 dueluri, iar Munteanu niciunul din cinci. Strict la capitolul dueluri ofensive, amândoi au avut zero reușite din patru încercări fiecare.
Evident, câștigător detașat este Munteanu, mai ales că reprezentantul nostru în MLS a reușit să păstreze intactă și rubrica duelurilor defensive. Și ne referim la cele purtate, nu la cele câștigate.
Relaxați, oaspeții ne-au lăsat să ne jucăm cu mingea (în fond era a noastră!), simțind că nu putem crea pericol. În schimb, când mingea a fost la ei, au finalizat cu șut jumătate din atacurile lor. Tot 50% a fost și rata de finalizare cu șut a acțiunilor de atac purtate în careul nostru. Din două acțiuni de atac, una a fost finalizată cu șut; din două incursiuni în careu, una se termina cu șut la poartă.
E cireașa de pe tortul statisticii. Haideți însă să clarificăm modul de calcul al acestui xG, pentru a înțelege povestea cifrelor. xG atribuie fiecărui șut o probabilitate de gol, în funcție de poziție, distanță, tipul finalizării, etc. Un șut de 0,20 xG înseamnă că aproximativ 20 din 100 de situații similare se transformă în gol.
Ei bine, xG-urile celor patru faze de gol ale Bosniei au fost următoarele:
Toate cele 3 faze la care Bosnia a marcat cu capul din zona careului mic au avut xG în jurul lui 0.20. Cu alte cuvinte, din astfel de faze se marchează o dată din 5 tentative. Ei au fructificat această șansă de 20% de 3 ori într-un meci! xG-ul total al Bosniei (de 2,42) include toate cele 15 șuturi ale Bosniei, inclusiv cele care nu au intrat.
3 goluri reușite din faze cu xG de 0.20. În același meci. Da; acesta este cel mai bun rezumat al partidei România – Bosnia 2-4.