România apartamentelor fantomă: un sfert din locuințele din țară sunt nelocuite. Cum explică guvernul acest fenomen

În ultimii ani, România se confruntă cu un fenomen interesant. În timp ce prețurile imobiliarelor au explodat și se vorbește tot mai insistent despre o ”criză a locuințelor”, un sfert din numărul total de spații locative la nivel național sunt neocupate. Statul român nu pare să ia în serios fenomenul și, în afară de o statistică oficială, nu pare să știe exact ce s-a întâmplat cu proprietarii.

Paradox imobiliar: România are loc să cazeze toată Bulgaria, dar metrul pătrat a ajuns câteva mii de euro în orașele mari

Pare greu de imaginat, dar România are capacitatea de a caza întreaga populație a Bulgariei (6,44 milioane locuitori) în imobilele neocupate și asta în condiții bune. La nivel național, țara noastră dispune de 2,5 milioane de locuințe neocupate dintr-un total de 9,9 milioane de locuințe. Practic, 25% din întregul spațiu locativ al țării este neocupat, în condițiile în care cererea de locuințe a crescut în fiecare an iar prețurile sunt tot mai mari.

În București, peste 298.000 de locuințe stau goale, ceea ce înseamnă că unul din cinci apartamente nu este ocupat. Asta înseamnă o creștere cu 240% în ultimii 10 ani, în condițiile în care prețurile s-au mărit cu 70% din 2019 până în 2025, ajungând la peste 2.000 euro/mp. În Ilfov, ponderea este de unul din trei imobile (80.000 de locuințe). Datele de mai sus reprezintă rezultate din Recensământul Populației și Locuințelor din 2021, fiind confirmate parțial în 2025 de un studiu Storia.

Ce știe și ce poate să facă statul român

Statul român nu pare să stăpânească foarte bine fenomenul și nu are o interpretare unitară a lui. Practic, nu există o statistică integrată în legătură cu situația fiscală a acestor imobile. Direcțiile de taxe și impozite din diferitele unități administrativ-teritoriale nu corelează direct cifrele referitoare la gradul de ocupare a locuințelor și plata impozitelor aferente. Cu alte cuvinte, atât timp cât proprietarii își plătesc impozitele, autoritățile nu sunt interesate dacă imobilele sunt ocupate sau nu. La fel, dacă aceștia nu-și achită obligațiile, primăriile pot declanșa măsurile legale în vederea recuperării sumelor restante, inclusiv prin poprirea conturilor și executarea silită a contribuabililor.

Digi24.ro

EXCLUSIV Dominic Fritz: Există o „rețea extractivă în jurul lui Adrian Veștea” la Brașov, conform spuselor lui Irineu Darău

Ministerul dezvoltării consideră că acest fenomen este determinat de o combinație de factori, ”inclusiv utilizarea locuințelor în scop investițional, mobilitatea populației, nivelul de formalizare al pieței de închiriere și existența unor situații juridice neclarificate privind dreptul de proprietate”, se arată într-un răspuns oferit de instituție la o interpelare parlamentară a deputatei AUR Gianina Șerban.

Digisport.ro

Numit "trădător" și "impostor" pentru ce a făcut la Cupa Mondială, Justin Trudeau a venit cu răspunsul

În plus, mai arată reprezentanții ministerului, în zonele periurbane (de tranziție dintre mediul rural și cel urban), există multe locuințe aflate în diferite stadii de execuție, ceea ce contribuie la creșterea acestei statistici. Este și cazul județului Ilfov, unde fondul total de locuințe a crescut cu 89% în decurs de un deceniu.

De ce datele pe care le deține statul ar putea fi complet eronate

În realitate, situația ”din teren” ar putea fi diferită. Specialiștii vorbesc despre o posibilă iluzie statistică, respectiv interpretarea greșită a datelor sau percepția eronată a probabilităților, unde intuiția umană contrazice realitatea matematică. Milioanele de apartamente ”goale” în statisticile statului român, ar putea fi, de fapt, pline de oameni.

De exemplu, în situația în care proprietarii închiriază spații fără forme legale, aceștia vor evita să declare chiriașii la recensământ, de frica taxelor. La fel se întâmplă și în cazul tinerilor veniți să lucreze în orașele mari dar care au fost recenzați formal la adresele de domiciliu din buletin pentru că nu dețin vize de flotant.

Din punct de vedere legal, persoanele care locuiesc la o altă adresă decât cea din buletin sunt obligați să-și scoată viza de flotant în maxim 15 zile, însă amenzile contravenționale au rămas mai degrabă simbolice: între 40 și 80 de lei pentru ”colocatar” și între 75 și 150 de lei pentru gazdă. Pe de altă parte, solicitarea unei vize de flotant la o adresă unde persoana nu locuiește efectiv reprezintă o infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă penală pentru fals în declarații.

Statul român nu poate interveni, dar vrea să studieze mai bine fenomenul

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a demarat abia în 2022 o ”strategie națională a locuirii și politică urbană a României”, care se întinde până în 2050. Aceasta vizează, în principal, îmbunătățirea evidențelor privind fondul locativ și utilizarea cât mai eficientă a acestuia.

”În acest sens, o prioritate o reprezintă continuarea implementării Programului Național de Cadastru și Carte Funciară, în vederea înregistrării proprietăților și clarificării situației juridice a imobilelor”, se mai arată în răspunsul MDLPA.