România ar putea da drept de vot tinerilor peste 16 ani. Care sunt avantajele și în ce ţări s-a luat deja această decizie

Trei studenți au elaborat un proiect de lege privind acordarea dreptului de vot, iar deputatul Alexandru Kocsis (Forța Dreptei) l-a asumat și l-a depus la Parlament. Discuția nu este una nouă, iar unele state au coborât deja pragul de vârstă pentru exercitarea drepturilor electorale, fără ca democrația să fie pusă în pericol.

Dreptul de vot la 16 ani, o idee mai veche

„Votul la 16 ani nu numai că este un drept care începe încet-încet să fie acceptat în statele europene, dar, până la urmă, este şi ceva firesc, natural pentru că legile României relevă cu claritate că la 16 ani un cetăţean e capabil să fie raţional”, susțin cei trei studenți care au redactat proiectul: Vlad Măntoiu, Andreea-Ioana Bobu și Alexandru-Yuuki Anhara.

Discuția pe acest subiect a fost lansată încă din 2009 de către politologul Cristian Preda, pe atunci europarlamentar din partea PDL.

„Există trei argumente. Unul ține de o logică istorică. Odată cu trecerea timpului, democratizarea societăților a coborât această vârstă minimă. Dacă în secolului XIX la noi se vota prima dată de la 25 de ani, vârsta a fost coborâtă la 21, apoi la 20 de ani și, în fine, la 18 ani (…)

Digi24.ro

O femeie din Hunedoara a mințit că a fost violată, pentru a-i ascunde soțului că îl înșală

În al doilea rând, există țări în UE unde această reglementare este deja un fapt. În Austria se votează de la 16 ani, iar în Germania pentru alegerile locale. Într-un număr important de țări europene această problemă este dezbătută și convingerea mea este că țările europene vor coborî prin contaminare vârsta de vot la 16 ani. Nu cred că România poate ieși din acest cerc al comunităților politice europene.

În fine, am un argument care ține de relația dintre muncă și identitatea politică. La noi, legea prevede ca orice persoană poate munci de la 16 ani. Este oare firesc ca atunci când poți munci să nu poți vota?”, argumenta Cristian Preda, la acea vreme.

Mai recent, PNL a indicat faptul că ar fi dispus să susțină un asemenea demers. În decembrie 2021, conducerea liberalilor a luat în discuție o eventuală modificare a Constituției de către majoritatea parlamentară formată împreună cu PSD și UDMR. Întrebat dacă ar susține reducerea vârstei pentru acordarea dreptului de vot, fostul președinte Florin Cîțu a spus: „Din punctul meu de vedere, da. Eu cred că este un lucru bun”.

Austria, Malta și Grecia, țările care au stabilit deja precedentul

Chiar dacă ritmul în care măsura a fost introdusă de alte state nu a fost cel anticipat de către Preda, acordarea dreptului de vot s-a extins în mod cert. Nicaragua a fost prima țară din lume care a acordat dreptul de vot la 16 ani în 1984, urmată de Brazilia, prin Constituția adoptată în 1988. În timp, și alte țări latino-americane au recurs la aceeași măsură: Argentina, Cuba, Ecuador.

Digisport.ro

FCSB a schimbat "prefixul"! La ce sumă a ajuns în Europa League, după victoria uriașă cu PAOK

În Europa, deschizătoarea de drumuri a fost Germania, unde mai multe landuri le-au permis adolescenților să voteze la alegerile locale, iar în unele regiuni chiar în cele la nivel de land. Coaliția de guvernământ dintre social-democrați, liberali și ecologiști care s-a format după alegerile din 2021 a inclus printre obiectivele guvernării reducerea vârstei de vot pentru toate tipurile de alegeri.

Un drum similar a urmat și Austria, care a redus pragul de vârstă pentru vot mai întâi la alegerile locale și din landuri, însă austriecii au mers deja până la capăt, fiind prima țară europeană care a introdus dreptul de vot peste 16 ani la toate tipurile de scrutin, începând cu anul 2007. A doua țară membră UE care a luat o decizie similară a fost Malta în 2018. În Grecia, dreptul de vot este acordat la 17 ani, potrivit datelor furnizate de Agenția Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale, FRA.

Deși pare puțin la prima vedere, fisura în cadrul concepției generale că votul ar trebui exprimat după 18 ani este mai mare. De  exemplu, alegerile pentru Parlamentul Scoției îi aduce la urne și cei cu vârste între 16 și 18 ani, model ce a fost preluat și de Țara Galilor. În Elveția, cantonul Glarus a coborât vârsta la 16 ani pentru alegerile cantonale și municipale. În Estonia, adolescenții pot vota la locale, iar Belgia a stabilit vârsta de 16 ani pentru participarea la referendum.

Argumentele în favoarea dreptului de vot pentru adolescenți

În Statele Unite, unde legislația electorală variază de la stat la stat sau chiar între un oraș și altul, sunt locuri unde tinerilor de 17 sau chiar 16 ani li se permite să participe la alegerile primare  de la prezidențiale sau la cele locale. În SUA, există mai multe organizații influente care militează pentru generalizarea acordării dreptului de vot de la 16 ani.

Una dintre ele, Vote16USA, a enumerat patru argumente pentru această modificare a legislației electorale:

• pe termen lung, va conduce la creșterea prezenței la vot existând studii care arată că alegătorii care merg constant la urne au votat imediat după ce au căpătat acest drept, în timp ce persoanele care și-au utilizat prima dată dreptul de a vota la o vârstă mai mare au tendința să voteze doar sporadic;
• mai multe studii au arătat că la vârsta de 16 ani persoanele au deja formate mecanismele psihologice prin care pot lua decizii raționale, la rece;
• adolescenții sunt la fel de afectați de deciziile politice întrucât pot să muncească având un program normal de lucru și plătesc taxe pentru veniturile astfel obținute. În unele state, au dreptul să conducă și pot fi judecați în tribunale în aceleați condiții ca și adulții;
• educația civică va deveni una mai solidă întrucât adolescenții vor avea ocazia contactului direct cu realitățile electorale care le sunt prezentate în școală doar la nivel teoretic.