România are peste 40% dintre mamele sub 15 ani din UE. Educaţia sexuală este absentă în şcoli

SPECIAL FANATIK
Adriela Dobrin   
în Special Fanatik
21/09/2020, 17:12
România are peste 40% dintre mamele sub 15 ani din UE. Educaţia sexuală este absentă în şcoli SPECIAL FANATIK
România are cel mai mare număr de mame minore din UE

România este pe primul loc la numărul de copii născuți de mame care sunt, la rândul lor, copii (nu au împlinit 15 ani). Cifrele, în creștere substanțială, mai ales după anul 2008, arată că în România au loc peste 40% din totalul nașterilor cu mame sub 15 ani din Uniunea Europeană.

Statistica a fost realizată de Monitorul Social, un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, pe baza datelor Eurostat și Institutul Național de Statistică, date aferente anului 2018.

România, cu cele 725 de mame-copil este urmată de Bulgaria cu 252, în vreme ce Franța închide podiumul cu 187 copii născuți de mame sub 15 ani.

Numărul mamelor sub 15 ani este în creștere cu 5% față de precedentul raport din 2015

Potrivit sursei citate, în 2018 au fost înregistrate în România peste 1.000 de sarcini la fete sub 15 ani, celor 725 de născuți vii adăugându-li-se cele 289 de avorturi provocate. În topul întreruperilor de sarcină România este urmată de Germania (240) și Ungaria (125).

În cele mai multe dintre cazuri tatăl este necunoscut sau are vârsta de 20 de ani și peste, iar cele mai multe sarcini sunt rezultatul unor abuzuri sexuale.

La polul opus al clasamentului se situează Olanda, Danemarca și Suedia, țări în care fenomenul fertilității precoce este aproape inexistent. Ce fac aceste țări diferit față de România? Educație sexuală în școli de la cele mai fragede vârste.

Educația sexuală nu are loc în școlile din România

Dacă în multe state europene educația sexuală a fost introdusă  în școli încă de acum o jumătate de secol, în România lupta între susținătorii și opozanții ei este acerbă. Legiuitorii au decis ca ea ar trebui să fie opțională, iar decizia participării elevilor la astfel de ore să aparțină părinților.

Pe de altă parte, Biserica Ortodoxă Română susține că obligativitatea educaţiei sexuale este un atentat asupra inocenței copiilor, iar legea care prevede ca în unitățile școlare să fie organizate, cel puţin o dată pe semestru, programe de educaţie pentru viaţă şi pentru sănătate, inclusiv educaţie sexuală pentru copii, a fost contestată la CCR de președintele Klaus Iohannis, nemulțumit de transformarea educației sexuale în educație sanitară, concept fără definiție în actul normativ.

Rămâne de văzut ce și când va decide CCR. Contestația președintelui avea termen miercuri, 16 septembrie, însă instanța constituțională a dispus amânarea cauzelor programate miercuri la o dată care urmează a fi comunicată ulterior, după cum se precizează pe site-ul CCR.

Închide ×