România deține un record trist al instabilității politice, fiind țara din Uniunea Europeană care are cele mai multe guverne demise prin moțiuni de cenzură. Raportându-ne doar la ultimul deceniu observăm că nu mai puțin de cinci cabinete au fost doborâte prin votul Parlamentului, Ilie Bolojan fiind cel mai recent nume adăugat pe lista premierilor care sunt forţaţi să-şi părăsească funcţia.
Ciclul de moţiuni al ultimilor zece ani a început cu Sorin Grindeanu, unul dintre politicienii care a condus în ultimele săptămâni ofensiva împotriva lui Ilie Bolojan. Grindeanu fusese numit în funcţia de premier la sfârşitul lunii decembrie, însă după numai câteva săptămâni a intrat în conflict cu preşedintele PSD, Liviu Dragnea, din cauza celebrei Ordonanţe 13. La presiunea străzii premierul a abrogat adoptarea acesteia, iar liderul social-democrat i-a cerut acestuia să demisioneze. Sorin Grindeanu a refuzat, iar după câteva luni de lupte interne el a fost demis prin moţiune de cenzură chiar de propriul partid, pe 21 iunie 2017.
Următorul guvern demis a fost tot unul social-democrat, după numai doi ani şi patru luni. Pe 10 octombrie 2019 Viorica Dăncilă era forţată să plece din funcţie după ce Parlamentul vota în favoarea demiterii cabinetului său, la o diferenţă de numai cinci voturi. A fost momentul în care PSD le-a cedat liberalilor conducerea guvernării, însă Ludovic Orban, succesorul Viorică Dăncilă, a avut o soartă similară acesteia.
Pe 5 februarie 2020, Ludovic Orban era demis prin votul de neîncredere a 261 de parlamentari, dar preşedintele Klaus Iohannis îl însărcina o zi mai târziu să formeze un nou cabinet. A fost o numire cu cântec, contestată la Curtea Constituţională, dar pe fondul startului pandemiei de coronavirus a fost în cele din urmă reînvestit în funcţie. Rămâne totuşi al treilea premier român demis prin moţiune în ultimul deceniu.
Al patrulea a fost Florin Cîţu, demis, la fel ca Sorin Grindeanu, de propriul partid. Moţiunea împotriva acestuia a fost votată de un număr record de parlamentari, 281. Marginalizat apoi în propriul partid, Florin Cîţu a demisionat după şase luni din funcţia de preşedinte al PNL, fiind înlocuit de Nicolae Ciucă. Acum, pe 5 mai 2026, Ilie Bolojan este al cincilea premier demis în ultimii zece ani şi, totodată, al treilea de la liberali.
În plan european, pe locul doi la moţiuni, la mare distanţă, se află Franţa, cu două guverne picate în doar nouă luni, în cadrul crizei politice dintre 2024 şi 2025. Primul a picat Michel Barnier, în decembrie 2024, după ce a forțat adoptarea bugetului fără vot în Parlament, iar în septembrie 2025 a fost dat jos şi Francois Bayrou, tot din cauza unui dezacord bugetar.
Din punct de vedere al instabilităţii politice, cea mai sensibilă situaţie pare să existen în Bulgaria, cu opt rânduri de alegeri în aproximativ cinci ani. Însă numai o singură dată guvernul a fost demis prin moţiune de cenzură, pe 22 iunie 2022. A fost primul vot de neîncredere reușit din istoria modernă a Bulgariei, iar el a fost cauzat de retragerea din coaliţie a partidului ITN, ca urmare a unor dispute bugetare și a chestiunii aderării Macedoniei de Nord la UE.
Tot o premieră istorică, dar în Spania, a fost şi demiterea în Parlament a guvernului condus de Mariano Rajoy, în iunie 2018. Prima moțiune reușită din istoria democratică modernă a ţării a fost declanșată după verdictul în scandalul de corupție „Gürtel”, iar Pedro Sánchez a devenit premier, funcţie pe care o ocupă şi în prezent. Tot în urma unui scandal de corupţie, „Ibizagate” a fost demis şi şeful guvernului austriac, Sebastian Kurz, primul cancelar demis prin moţiune de cenzură din istoria postbelică a Austriei. La nivelul UE, în ultimii zece ani a mai picat prin moţiune guvernul Slovaciei, condus de Eduard Heger, în decembrie 2022.
Cazul de instabilitate guvernamentală al României, rar întâlnit la nivel european îşi găseşte corespendenţă doar în democraţiile din America de Sud, unde sunt însă alte proceduri parlamentare prin care este demis premierul sau chiar preşedintele. „Campioana” din acest punct de vedere este Peru, care a demis trei preşedinţi în ultimii opt ani: Pedro Pablo Kuczynski (2018), Martín Vizcarra (2020), Pedro Castillo (2022).