România, campioană la încălcările legislației europene de mediu. Aproape un sfert din procedurile de infringement sunt legate de poluare

Comisia Europeană are la îndemână procedura de infringement pentru a forța statele Uniunii Europene să respecte legislația comunitară, însă datele statistice arată că recursul la această procedură a devenit mai puțin frecvent.

Italienii, cei mai nedisciplinați europeni

Potrivit datelor sintetizate de către Politico.eu, România ocupă abia locul 18 din perspectiva numărului total de proceduri infringement inițiate împotriva sa, 739 față de cele 1.375 îndreptate împotriva Italiei, țara care ocupă primul loc. Însă infringement-ul a fost introdus din 2002, iar România a aderat la Uniunea Europeană abia din 2007.

Mult mai relevant este calculul făcut în funcție de numărul de proceduri deschise anual, iar din această perspectivă țara noastră urcă pe locul 9, cu o medie de 49,3 pe an. Primele locuri sunt ocupate de Italia – 68,8, Grecia – 62,6, Portugalia – 59,3, Belgia – 52 și Marea Britanie – 51,7.

Deși cele mai mediatizate probleme de respectare a legislației UE au fost legate de situația statului de drept în Polonia și Ungaria, cel mai mare număr de proceduri de infringement la nivel european au vizat chestiuni care țin de piață, internă, industrie și antreprenoriat – 4.848, sănătate și siguranță alimentară – 3.694 și mediu – 3.550.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Guvernele de la București, neinteresate de mediu

Particularismul României este dat de faptul că este țara în care procedurile de infringement au ponderea cea mai mare, de 22,87% din numărul total. Doar Spania se mai apropie de o asemenea proporție a încălcărilor legislației de mediu, cu un procent de 20,93%.

Potrivit statisticii oficiale ale Comisiei Europene, România are deschise în momentul de față un număr de 124 de decizii de neîndeplinire a obligațiilor. Neglijența cu care guvernele de la București au tratat problemele de mediu este arătat de faptul că prima procedură de infringement a fost deschisă în 2009 pentru nerespectarea limitelor valorilor de PM10, adică particulele din aer cu diametru mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas și gât şi pătrund în alveolele pulmonare, cauzând afecțiuni în special la persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, la copii, vârstnici şi astmatici.

În pofida avertismentelor repetate ale oficialilor de la Bruxelles, autoritățile de la București au ignorat problema timp de 11 ani astfel că România a fost condamnată în 2020 de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Chiar și în cazurile în care până la urmă guvernul român a luat măsurile necesare protejării sănătății cetățenilor săi, a făcut-o cu greu evitând la limită noi acțiuni la CJUE. De exemplu, pe 22 iunie au fost închise două proceduri de infringement legate de faptul că România nu a implementat directive europene privine evaluarea și gestionarea zgomotului ambiental.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

Cazurile de infringement sunt în scădere accelerată

Statistica realizată de Politico sugerează însă că Executivul de la Bruxelles tinde să recurgă din ce în ce mai puțin la acest instrument pe care îl are la dispoziție, deși nu ar fi crescut gradul de conformare a guvernelor naționale față de legislația comunitară. Astfel, în intervalul 2013-2020 numărul de plângeri înaintate Comisiei Europene s-a menținut relativ constant, în intervalul 3.500-4.000 pe an, însă procedurile de infringemente declanșate au scăzut de la an la an ajungând, pentru intervalul menționat, de la 1.502 la 212 anual.

„Problema este că, în ultimii 20 de ani, Comisia a devenit din ce în ce mai interguvernamentală. Îi este frică să supere guvernele naționale. Tratează exclusiv cu guvernele naționale, nu cu cetățenii, nu cu Parlamentul European”, crede europarlamentarul Sophie in ‘t Veld.

Situația ar fi chiar mai gravă întrucât există scăpări în legislația comunitară care permit statelor să ocolească prevederi ale unor directive europene. Este dat chiar un exemplu din România care permite utilizarea pesticidelor neonicotinoide, deși acestea au efecte devastatoare asupra albinelor și celorlalte insecte polenizatoare. Comisia le-a interzis în 2018, dar a lăsat statelor membre posibilitatea să le folosească ca ultimă cale de a salva recolte grav afectate de dăunători. Numai că guvernul român a acordat derogări în fiecare an, astfel că apicultorii din România estimează la o treime numărul stupilor pierduți anual.