România conspirațiilor. Cum s-a transformat explozia din Rahova într-o armă de manipulare: „A apărut o sectă, Secta turului II”

La trei zile după tragedia din Rahova, unde trei persoane au murit și alte 15 au fost rănite în urma unei explozii ca urma a acumulării de gaze într-un apartament, Serviciul Român de Informații a ieșit public să avertizeze că dezinformările care circulă pe rețelele sociale cu privire la această tragedie au elementele unei campanii coordonate. În aceeași zi, institutul de cercetare INSCOP a dat publicității datele privind încrederea românilor în teorii ale conspirației, iar cifrele sunt alarmante.

De la explozia din Rahova la episodul Călin Georgescu

La câteva ore de la tragedia din Rahova, în spațiul online au început imediat să circule mai multe teorii ale conspirației cu privire la această tragedie. S-a lansat întâi legătura cu incendiul de la Colectiv, un dosar închis de mult de justiția din România, până la legături cu anumiți șefi din SRI și decizia de anulare a alegerilor din decembrie 2024.

Toate aceste mesaje au venit pe filieră „suveranistă” – fiind propagate de foști apropiați de Călin Georgescu, de europarlamentare Diana Șoșoacă sau de foști politicieni care încearcă să intre în grațiile acestui electorat. La trei zile după această tragedie, SRI a ieșit public și a avertizat că „există elemente conform cărora ar fi vorba de o campanie de dezinformare coordonată” cu scopul de a slăbi încrederea în instituțiile statului.

Rețelele de socializare, terenul fertil al conspirațiilor

„În spațiul social nu mai există niciun fel de filtre, oricine, având acces la rețele sociale are o voce, indiferent cum arată acea voce, indiferent ce susține. Și cu cât este mai radicală, cu atât este mai virală, deci ajunge efectiv la mai multă lume.

Digi24.ro

Elon Musk prezice dispariția banilor. Care va fi principala monedă de schimb, în viziunea miliardarului

Astăzi, când suntem deja într-o eră post-informațională, post-adevăr, în care oricine dorește are o voce, și cu cât această voce este mai agresivă, mai radicală, cu atât ajunge mai vizibilă. Cu cât spui lucruri mai extreme, mai excentrice cu atât mesajul tău, care într-o eră dominată de filtre ale rațiunii, ale cunoașterii, nu ieșeau în prim-plan, în noua eră cu cât spui lucruri mai flagrante cu atât ai șanse mai mari să fii mai vizibil.

Digisport.ro

Scandal de proporții: și-a prins iubitul cu altă femeie, a chemat poliția, iar imaginile au făcut înconjurul lumii

Fiind mai vizibil, reușești să generezi adeziune, mai ales în rândul grupurilor cu un nivel de educație mai scăzut, sau care pur și simplu nu văd alte repere sau care caută măcar un sens”, a declarat, pentru FANATIK, sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP.

România, țara teoriilor conspiraționiste

În aceeași zi în care SRI avertiza asupra instrumentalizării tragediei din Rahova, INSCOP a prezentat datele unui amplu sondaj de opinie – „România, între Magia și Ezoterie” – studiu care a scos la iveală o serie de date șocante, mai ales cu privire la încrederea românilor în anumite teorii ale conspirației.

Primele întrebări au vizat încrederea românilor în superstiții. Aproape o treime din respondenți s-au declarat persoane superstițioase, și peste 40% au spus că au avut în viață o întâmplare care le-a că o superstiție s-a adeverit. Dincolo de încrederea în noroc (75%), unele cifre pot părea amuzante: 16% cred în superstițiile legate de pisici negre, 3,7% în trecerea pe sub scară și 22% în superstiția legată de întoarcerea din drum.

Cifrele cu adevărat surprinzătoare au venit însă la întrebările cu privire la teoriile conspirației. Un sfert dintre români cred că omul nu a ajuns pe Lună, iar alți 10% nu pot aprecia. 40% din respondenți cred că „vaccinurile sunt folosite pentru a controla populație” și 22% cred că extratereștri au ajuns pe Pământ, iar guvernele ascund acest lucru.

La fel, aproape două treimi din populația țării crede că puterile externe controlează deciziile importante ale României, peste 55% dintre români cred că tehnologiile de astăzi, precum 5G sau AI, sunt folosite pentru controlul populației, iar 58% au răspuns afirmativ la enunțul „pandemiile sunt rezultatul planurilor unor grupuri de putere secrete”.

Cine sunt adepții teoriilor conspiraționiste

În privința celor care se declară de acord cu aceste conspirații, se remarcă în special procente mai ridicate în rândul susținătorilor AUR, a persoanelor cu studii primare și a tinerilor. Diferențele, chiar dacă sunt semnificative sociologic, cu celelalte grupuri nu sunt însă pe atât de mari pe cât ar fi fost de așteptat, iar, cel mai adesea, diferențele rural-urban, și chiar urbanul mare (București) sunt extrem de mici.

Spre exemplu, între adepții teoriei conspiraționiste privind falsitatea aselinizării pe Lună, 33% sunt votanți AUR, 40% populație cu studii primare, 14% sunt persoane cu studii superioare și 23% bucureșteni. În ceea ce privește anti-vacciniștii, 53% sunt votanți AUR, 10% USR, 39% PSD, 23% PNL, 55% au studii primare, 18% studii superioare, 28% bucureșteni.

Datele întregi ale sondajului INSCOP pot fi consultate aici.

Vasile Bănescu, atac dur la adresa conspiraționiștilor

Antropologul Camelia Burghele a susținut că, dacă Iluminismul a reprezentat curentul de dezvrăjire a lumii, mai exact a gândirii magice din satul românesc, acum asistăm la curentul opus, de „revrăjire a lumii”, curent ce este prezent și în mediul urban la fel de mult. Tot în cadrul dezbaterii pe tema studiului INSCOP, jurnalistul Vlad Petreanu a subliniat că putem distinge între superstiții benigne (pisica neagră) și cele care pun în pericol chiar coeziunea socială a țării (conspirațiile ce atacă chiar instituțiile statului).

Reacția cea mai dură a avut-o însă fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei, în prezent membru CNA, Vasile Bănescu. Acesta a precizat că imaginea care reiese din aceste cifre nu este imaginea unui popor creștin. Acesta a adus în discuție victoria lui Călin Georgescu de anul trecut, „marea schismă din 2024” cum s-a referit la victoria surprinzătoare acestuia, vorbind despre un eveniment social total străin valorilor creștine.

„Ne lăudăm că am fi un popor creștin. Un popor creștin nu are o fotografie ca cea ce rezulta din acest sondaj. M-au marcat procentele din rândul tinerilor. Indică o criză educațională. Marea schismă socială de la finalul anului trecut. A apărut o sectă, Secta turului II, și care crede în cineva cu puteri speciale, tip guru, care cultivă idei ce nu au legătură cu epoca în care trăim.

Cine poate fi fraierit ușor – cei fără ancore în educație. Presupoziția că credința creștină exclude rațiunea e falsă. Creștinismul nu include ideea de hazard, în creștinism totul are un sens. Credința în noroc o consider nocivă, pentru că denotă o atitudine la nivel social, te încrezi în noroc și nu în rigoare, în efort personal. De aici vine criza educației.

Asistăm la degradarea creștinismului în ceva diluat, într-un ortodoxism care a devenit o armă politică. Ortodoxismul care include idolatrizarea nației în defavoarea altora e o erezie prizată de foarte mulți clerici, care instrumentalizează credința, vedem cum în Rusia acest lucru face ravagii. Și la noi vedem același lucru în zona auristă. E o degradare o zonei religioase”, a spus Vasile Bănescu la evenimentul de lansare al studiului INSCOP.

Ce soluții există și ce putem face

Tema dezbaterilor privind influența teoriilor conspiraționiste și a curentelor anti-științifice nu este o temă care se limitează doar la țara noastră. În lumea occidentală se vorbește deja de o societate post-literată, una în care noile generații nu mai citesc și nu-și mai formulează ideile în scris, în care ideile se transmit pe cale orală și mai ales vizuală – element facilitat de rețelele de socializare. Zilele trecute, istoricul Niall Ferguson a scris un eseu despre „întoarcerea la barbarism” a societăților actuale, în care dispar mijloacele prin care are loc cunoașterea.

„E clar că soluția de salvare din derivă, a oricărei societăți, nu doar a societății noastre, este revigorarea educației. Rearticularea ei ca sistem care să transmită un tip de cunoaștere suficient de ramificat astfel încât, la capătul liceului, să nu ajungi un analfabet funcțional, să știi să citești, dar să nu înțelegi ce citești. De aici pornesc multe lucruri și cred că soluția cu majusculă, este educația – asta înseamnă investiții în educație, asta înseamnă atractivitatea sistemului, recompunerea autorității profesorilor, care astăzi este într-o disoluție foarte avansată.

Sunt foarte multe lucruri care poluează atât sfera religiosului, cât și sfera politicului. Ce înseamnă elemente poluante, elemente care contrazic, de fapt, realitatea. De aceea ideea aceasta a adecvării la realitate, cu rațiunea ta, cu credința ta, cu cultura ta, de fapt asta ne salvează. Noi nu trăim într-o meta-realitate, trăim în realitate. În realitatea asta ne mântuim ca creștini, în ecuația cu celălalt, relațiile cu ceilalți în societatea noastră au foarte mult de suferit”, a declarat, pentru FANATIK, Vasile Bănescu, care a subliniat că societatea noastră are nevoie de implicarea Bisericii și a preoților care să atragă atenția asupra acestor derapaje, „care uneori au loc chiar în sânul Bisericii”.

Ce spune Remus Ștefureac despre războiul informațional

Sociologul Remus Ștefureac a subliniat în repetate rânduri că schimbările radicale din societatea noastră pe anumite teme, precum vaccinurile sau, mai recent, Maia Sandu, arată că în România se poartă un război hibrid de către forțe ostile valorilor democratice. Sociologul este de părere că, în aceste cazuri, în care nu avem de-a face cu un proces natural de formare a unei opinii la nivelul societății, autoritățile statului sunt obligate să intervină activ.

„Avem nevoie, în primul rând, de capabilități de detecție, pentru că una este să vorbim de un fenomen natural și alta este un fenomen artificial, în care se investesc resurse tocmai cu acest scop, în care avem rețele sociale cu conturi false, cu comentarii false, cu conturi automatizate, ferme de troli, care nu fac altceva decât să alimenteze în mod artificial conversații și teme menite a semăna diviziune în societățile noastre. Astea trebuie să le detectăm în primul rând, să avem aceste capabilități de detecție, și apoi să le combatem puternic.

Asta atât prin mijloace tehnice, dar în același timp și prin alt gen de mijloace ce țin de finanțarea culturii, finanțarea educației, finanțarea unor instrumente care ne arată că aia este o minciună, vine de acolo, și adevărul este acesta.

Mai departe, putem să adoptăm tactici care uneori poate sunt la limita regimului nostru dominat de drepturi și libertăți. Cum s-au aplicat în Republica Moldova, pentru a bloca pur și simplu agresiunile, poți să comentezi că ai închis un site, că e afectată libertatea de exprimare, dar în același timp ai oprit practic o avalanșă de toxicitate, tocmai pentru a salva practic un regim democratic, încărcat de drepturi și libertăți”, a declarat, pentru FANATIK, Remus Ștefureac.

În opinia acestuia, liderii politici și din societate trebuie să ducă și o luptă pentru afirmarea valorilor democratice. În opinia acestuia, România are nevoie astăzi de lideri politici care să lupte pentru valorile democratice, și nu doar să încerce să câștige simpatia anumitor curente populiste.

„În același timp, avem nevoie de acele instrumente care să repromoveze ce înseamnă democrație, ce înseamnă să ai drepturi și libertăți și, mai ales, un atașament față de valorile democratice începând de la școală până la mass media. E un atașament ce trebuie reconstituit, ce înseamnă regim democratic, ce înseamnă cultură civică și de ce este mai bine să trăiești într-o cultură democratică. Deși pare un dat, se pare că unii nu mai cred treaba asta.

Avem nevoie de politicieni mai credibili, mai conectați și mai curajoși. Cred că asta ne lipsește, politicianul curajos care are tăria și cunoștințele să se pună în fața unui val, să explice și să genereze un val de adeziune pozitivă”, a mai declarat Remus Ștefureac, pentru FANATIK.