România, singura din UE în care participarea la cursuri online a scăzut în pandemie. Cine conduce clasamentul european

Pandemia ne-a schimbat o mulțime de obiceiuri încă de la debutul abrupt al măsurilor de carantină, din primăvara lui 2020. Sigur, n-a fost inventată apa caldă în cazul acestor noi obiceiuri, deoarece munca de acasă sau cursurile online au existat și înainte de momentul de acum doi ani, însă nu erau uzitate de către publicul larg.

După martie 2020, însă, lucrătorii ”neesențiali”, cei care puteau să-și desfășoare activitatea și de la distanță, s-au mutat în sufrageria de acasă și au continuat lucrul astfel. La fel s-a întâmplat și cu elevii și studenții, care au fost nevoiți să se mute în online pentru a continua procesul de învățare. Dacă la serviciu e mai ușor, la școală s-a dovedit a fi mult mai dificil de a ține pasul cu ce se întâmplă. De la locul de muncă primești măcar laptopul de lucru pe care să te descurci, însă de la școală primești… nimic.

Dincolo de munca de acasă și de școala online, oamenii s-au orientat și către posibilitățile de a deveni mai buni, de a învăța ceva nou pentru ei înșiși, un ”skill”, o aptitudine care să-i ajute într-un hobby sau poate chiar la locul de muncă. Sunt mii și mii de cursuri online pe care le poți urma dacă dorești să afli ceva nou de la un profesionist, unele sunt gratuite, iar altele costă. Poate că la unele primești la final o diplomă sau un certificat de participare, dar pentru că știm că ”diploma nu cântă”, sau cel puțin că n-ar trebui, mai important e cu ce rămâi tu la finalul cursului.

La nivelul Uniunii Europene, conform celor mai noi cifre date publicului de către Eurostat, cursurile online pentru învățarea unor noi aptitudini sau pentru sporirea cunoștințelor într-un anumit domeniu sunt din ce în ce mai populare în rândul cetățenilor. Învățarea este un proces continuu, iar pandemia n-a limitat asta, doar a mutat cursurile în fața ecranului.

Digi24.ro

Greșeala făcută de un american plecat într-o vacanță de 3 săptămâni în Europa. La întoarcere avea o factură de 143.442 $ pentru mobil

Românii – ”primii din coadă” la învățarea unor lucruri noi

La nivelul întregului bloc comunitar, 27% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au afirmat că au făcut măcar un curs online în ultimele trei luni dinaintea sondajului. Cifra este una îmbucurătoare deoarece este în creștere cu 4 puncte procentuale față de 2020.

Cei mai dornici europeni de a învăța ceva nou pentru sine s-au dovedit a fi irlandezii. Aproape jumătate dintre aceștia au căutat să urmeze măcar un curs online – 46 dintre respondenți. Finlandezii și suedezii sunt și ei pe locurile imediat următoare, cu câte 45% fiecare, iar olandezii sunt pe locul 4, cu 44%.

La polul opus în acest sondaj se află, din păcate fără vreo surpriză, România și Bulgaria. Din nou, poate mai îngrijorător pentru noi, vecinii din sud ne-au luat-o înainte și în acest top. Doar 10% dintre români au căutat să urmeze un curs online pentru a învăța ceva nou în ultimele trei luni dinainte de efectuarea sondajului Eurostat. Bulgarii, deși nu cu mult peste noi, au obținut totuși un procentaj de 12%. Suntem la mare distanță de croați, care pe locul trei din coadă au un respectabil 18%.

Țara noastră, singura ce a înregistrat o scădere între 2019 și 2020

Și mai ciudat este faptul că România a mers contra curentului la începutul pandemiei. În toate statele europene analizate de către barometrul Eurostat, în 2020 s-a înregistrat o creștere a procentajului de oameni care au decis să urmeze măcar un curs online. România este singurul stat în care procentajul a scăzut. Dacă în 2019, 15% dintre cetățeni făcuseră măcar un astfel de curs pentru a învăța ceva nou sau pentru a-și aprofunda anumite cunoștințe, procentajul a scăzut la 8% în 2020, în vreme ce în toate țările UE, inclusiv în Bulgaria, erau înregistrate creșteri.

Digisport.ro

”Monstrul” a murit! Soția sa a făcut anunțul: ”Era în paradisul său”

Din păcate, Eurostat nu oferă o clarificare importantă cu privire la datele pe care le-au furnizat în acest chestionar. Nu este clar dacă ideea de curs online urmat de o persoană se referă doar la cele efectuate din proprie inițiativă sau și la cele organizate în mod formal, de către angajatorul unui individ. În cazul în care se referă și la cea de-a doua situație, putem vorbi și despre alte scenarii în afară de lipsa de interes a oamenilor de rând pentru cursuri online. E foarte probabil ca angajatorii să fi tăiat bugetele pentru astfel de aspecte legate de perfecționarea subalternilor, însă chiar și în acest scenariu, lucrurile arată rău, având în vedere că în alte țări s-a investit mai mult în pregătirea angajaților.

În ceea ce privește distribuția pe vârste, este de așteptat ca tinerii să fie cei mai dornici de a învăța ceva nou. Cei cu vârste de 16-24 de ani au fost primii la cursuri online, 39% dintre aceștia urmând un astfel de program, în vreme ce 49% au preferat să utilizeze materiale online pentru a învăța ceva nou.

În ceea ce privește adulții cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani, procentajele scad la 23% pentru cursuri și 27% pentru materiale online de învățare. Pentru intervalul de vârstă 35 – 44 de ani, procentajele scad în continuare la 20% pentru cursuri, respectiv 23% pentru materiale de învățare. Previzibil, celor cu vârste între 65 și 74 de ani nu prea le mai arde să învețe ceva nou, astfel că doar 3% au făcut un curs online și doar 4% au citit materiale online pentru a descoperi singuri ceva nou.

Așadar, avem de-a face cu încă un clasament în care suntem ultimii, unul în care am fi putut spera să fim ceva mai sus, deoarece a învăța ceva nou îți poate deschide, uneori, noi orizonturi și posibilități.