România, din lac în puț. Primarul unei comune unde nimeni nu mai plătește impozitele: „Îmi e jenă să mai ies pe stradă”. Cum a ajuns taxa de gunoi să pună în pericol sănătatea publică

România traversează una din cele mai dure perioade sociale din ultimii ani, iar plângerile oamenilor simpli, mai ales cei de la țară, par să fie tot mai ignorate, unele fiind consemnate de primării și doar atât.

O Românie din ce în ce mai disperată. Localitatea în care românii boicotează plata impozitelor și taxa pe salubritate s-a dublat

Sub pretextul echilibrării bugetare, măsurile de austeritate, dar și gestionarea defectuoasă a problemelor la nivel local au transformat traiul zilnic într-o adevărată luptă pentru supraviețuire. În România, sunt oameni care trăiesc cu 1.200 de lei pe lună și trebuie să aleagă între medicamente, mâncare sau plata taxelor. Un primar aflat la primul mandat, venit din mediul privat, care recunoaște că este depășit de un sistem ce apasă exact pe oamenii săraci, vorbește, în exclusivitate pentru FANATIK, despre cum arată România reală, cea pe care politicienii tot promit să o repare, dar care pare să fi ajuns din lac în puț la începutul lui 2026.

„Sunt oameni care o duc foarte rău. Oamenii încearcă să găsească ajutor la primari, la cei care le-au promis că o vor duce bine. Noi suntem în prima linie și suntem cei care decontăm toate măsurile astea sociale care au fost luate”, își începe spovedania Marius Manea, primarul comunei Beciu din județul Teleorman.

Studiu de caz: comuna Beciu, județul Teleorman

În teorie, statul vorbește despre protecție socială, însă nu se mai aplică peste tot, iar mulți dintre primari se plâng că trebuie să le explice oamenilor de ce nu mai pot fi scutiți de la taxe. „Noi nu putem să menținem taxele la nivelul la care erau, legea nu ne mai permite lucrul ăsta. Au fost perioade în care puteam scuti de la taxele locale anumite categorii sociale, într-adevăr. Acum nu ne mai permitem: sunt scutiți doar veteranii de război și eroii de la Revoluție. Asta e marea nemulțumire. Încerc să înțeleg și eu situația. Eu vin din mediul privat, sunt la primul meu mandat, am venit cu speranța că pot să îmbunătățesc ceva în viața oamenilor, dar nu pot să înțeleg de ce se încearcă colectarea de bani la buget tocmai de la aceste categorii sociale”, ne-a povestit Marius Manea.

Digi24.ro

„Al doilea plan de invazie”. Armata Vietnamenului se pregătește pentru un posibil „război de agresiune” american: „Să fim vigilenți”

Pentru oamenii din comuna Beciu, legile care trebuie respectate nu sunt doar niște paragrafe din Monitorul Oficial, ci lovituri directe în stomac. Edilul din Teleorman ne-a zis că, în comuna sa, sunt peste 100 de persoane cu venitul minim de incluziune cărora nu știe ce să le mai spună, oameni care trebuie să își reducă zilnic rația de hrană ca să își poată cumpăra medicamente. Pe lângă toate astea, peste satele uitate ale României a venit și o iarnă grea, iar asta echivalează cu cheltuieli crescute.

Digisport.ro

Final de "telenovelă"! Cristiano Ronaldo și-a anunțat decizia

Primar: „Îmi e teamă să mai ies pe stradă, îmi e jenă”

„Nu știu ce să le răspund, cum să îi pot ajuta, nu am nicio pârghie prin care să îi scutesc de la plata taxelor locale. Îmi e teamă să mai ies pe stradă, să mă întâlnesc cu oamenii, pentru că nu știu ce răspunsuri să le mai dau. Sunt foarte dezamăgit de tot ce se întâmplă. Îmi e jenă să ies pe stradă, pentru că nu știu ce soluție să le dau”, ne spune primarul.

Întrebat dacă oamenii de sus, de la vârful partidului ori din guvern înțeleg situația cu care se confruntă, primarul din Beciu ne-a mărturisit că a încercat să se facă auzit, dar s-a lovit de un zid rece: „Având în vedere că la nivel central este o coaliție de partide, niciodată nu o să primim un răspuns concret. Nici măcar de un dialog nu prea avem parte în momentul ăsta”.

În continuare, edilul trage un semnal de alarmă cu privire la efectele măsurilor luate în toate aceste luni: România poate ajunge ușor în brațele extremismului. „Ce mă sperie cel mai tare e că toate măsurile astea ne împing în brațele extremismului. Oamenii își doresc o răzbunare în momentul ăsta. Eu am tras numeroase semnale de alarmă, inclusiv în cadrul partidului. Fiind o coaliție acum, nici noi ce de la PSD nu primim un răspuns concret despre ce se întâmplă”, avertizează Marius Manea.

Taxa de salubritate, povara despre care nimeni nu vorbește

Dincolo de aspectele generale, generate de haosul administrativ și comunicarea opacă de la vârf, edilul ne-a dat și câteva exemple concrete cu care comunitatea pe care o păstorește se confruntă, unele de-a dreptul îngrijorătoare. Primarul (și nu e singurul din țară) stă pe o adevărată bombă administrativă: taxa de salubritate. Un subiect aparent tehnic, o colectare banală a taxei de gunoi, s-a transformat într-un pericol la adresa sănătății publice, iar FANATIK explică, mai jos, cum s-a ajuns ca anumite contracte negociate în defavoarea primăriilor să pună localitățile în incapacitate de plată, în pragul falimentului.

Edilul comunei Beciu, legat de un contract pe care nu-l poate rezilia cu ușurință, a dublat taxa pe gunoi: „Ne-am transformat în casierii lor”

„O mare problemă pe care o avem e taxa de salubritate. Am fost nevoiți, conform legii, conform facturilor emise de operatorii de salubritate, să le dublăm anul ăsta. Gândiți-vă că ei ne facturează în continuare și noi putem ajunge în situația în care să nu putem plăti facturile. Oamenii, v-am spus, nu vin să își plătească taxele. Noi suntem obligați să plătim facturi și probabil ajungem chiar și în insolvență. Cunosc cazuri unde au fost executate bunuri ale primăriilor, unde li s-a pus sechestru pe anumite bunuri. În situația mea sunt majoritatea primăriilor din județ. La noi s-a dublat taxa de salubritate, de la 10 lei la 20 de lei pe lună. 

Noi facem parte dintr-un ADI (asociație de dezvoltare intercomunitară) care a încheiat un contract cu un operator de salubritate în anul 2024, cu anumite condiții, pe care le consider total nefavorabile UAT-urilor. Chiar analizez, mă consult cu o firmă de avocatură să îi acționăm în instanță, pentru că noi ne-am transformat în casierii lor și suntem obligați să plătim facturile și să colectăm debitele de la cetățeni. Până în anii trecuți, operatorii aveau contract cu fiecare cetățean, dar acum mă obligi pe mine, mă transformi în casierul tău și toate debitele le plătim noi. Modalitatea de calcul e total deplasată.

Cu taxa pe gunoi în instanță

Se însumează toate facturile emise pe un an și se împarte la numărul de contribuabili. Deci ne raportăm la un an trecut, da? Dar noi stabilim în felul ăsta taxa pentru anul următor, iar dacă sunt diferențe, noi nu mai putem recupera debitele de la cetățeni. Nu mi se pare echitabil și nu mi se pare normal, e un lucru care mă frământă și mă gândesc să mă adresez instanței să îmi caut dreptatea acolo”, ne-a relatat primarul, în exclusivitate.

Localnicii aruncă deșeurile pe marginea drumului din cauza taxei pe gunoi, iar primăria trebuie să plătească amenzile. Una din comunele din Teleorman, datorii de 12 milioane de lei la o firmă de salubrizare

Care e rezultatul acestor măriri de taxe pe care unele primării nu le pot evita? Gunoaiele ajung pe marginea drumurilor, iar amenzile vin tot la primărie!  „Și dacă aș fi fost eu primar nu știu dacă aș fi putut împiedica acest lucru, având în vedere că facem parte din ADI. E un contract atât de stufos, atâtea clauze, calcule pe care îmi e greu să le înțeleg. E dificil de gestionat situația deșeurilor. E scăpată total de sub control. Oamenii, ca să evită predarea către operator, bagă gunoaiele în portbagaj și le abandonează pe marginea drumurilor. Drumul de la Plopii-Slăvitești la Roșiorii de Vede a devenit o groapă de gunoi”, explică, oftând, edilul.

Marius Manea ne-a mai spus că nu se poate rezilia foarte ușor contractul cu operatorul de salubritate, fiind semnat de vechiul edil pentru opt ani. Primarul PSD ne-a precizat că va avea o întâlnire în curând cu Asociația Comunelor din România (ACOR) pentru a ajunge la o înțelegere. La una din primăriile din Teleorman, de pildă, după cum a aflat FANATIK, s-a impus executarea silită pentru o sumă de 12 milioane de lei reprezentând facturi neachitate către operatorii de salubritate.

Primarul Manea, amenzi de 80.000 de lei de la Garda de Mediu, moștenite de la administrația anterioară

La Beciu, deși administrația locală e la zi cu plățile, moștenirea grea o reprezintă amenzile pe care primăria le-a primit de la Garda de Mediu pentru deșeurile aruncate de săteni pe unde au apucat . De la vechiul primar, actualul a moștenit amenzi neplătite în valoare de 80.000 de lei!

Colac peste pupăză, de când a început anul 2026, oamenii nu își plătesc taxele, iar asta pune în dificultate comuna luată ca studiu de caz de FANATIK cu privire la felul în care funcționează administrațiile locale. Marius Manea a constatat că oamenii tind să se radicalizeze, iar în comunitatea sa, cetățenii se pare că s-au raliat campaniei de boicotare a autorităților prin refuzul de a plăti taxele și impozitele locale, după mai multe îndemnuri făcute pe rețelele de socializare inclusiv de politicieni sau jurnaliștii apropiați de formațiuni din opoziție.

Și mai grav e că oamenii nu mai plătesc taxele locale. La Beciu, boicotul suveraniștilor de pe TikTok funcționează

„Discut cu angajații din primărie și îmi spun că la începutul anului, în primele trei luni, era un aflux destul de mare de oameni care veneau să își plătească taxele. Acum nu s-au făcut încasări absolut deloc. Nu știu, oamenii așteaptă ceva sau poate nu au bani, poate că e și influența campaniilor duse pe Facebook și TikTok să nu se plătească, dar ne confruntăm cu problema asta. Oamenii nu vin să plătească taxe în momentul ăsta. 

Ne temem că lumea nu mai vine să își achite taxele. Gândiți-vă că sunt șase milioane anual de taxe și impozite, cum să își permită o familie unde abia are bani de medicamente și mâncare? Nici măcar noi nu putem să le cerem lucrul ăsta, știm cu câte greutăți se confruntă și nu avem cum să facem presiuni asupra lor să își plătească taxele”, a încheiat primarul, în discuția purtată cu FANATIK, în drum spre biroul din comună unde zi de zi se lovește de tot mai multe uși închise și de strigătele de revoltă ale localnicilor.