România, exportator de sclavi moderni. Unde ajung cele mai multe victime ale traficului de persoane

Două rapoarte publicate recent, unul al Comisiei Europene și unul al Departamentul de Stat al SUA, plasează România în topul țărilor-sursă de sclavi moderni.

Deși s-au făcut progrese față de precedentele rapoarte, țara noastră nu se situează și în fruntea topului statelor care iau măsuri pentru stoparea acestui fenomen.

România, țară-sursă a victimelor traficului de persoane

Potrivit raportului publicat recent de Comisia Europeană,  România se află pe primul loc în topul statelor UE ca sursă a victimelor traficului de persoane.

Raportul a analizat datele referitoare la victimele traficului de persoane identificate de statele membre UE în 2017 și 2018 și a concluzionat că din totalul celor 14.145 de victime, cele mai multe proveneau din România, Ungaria, Franța, Olanda și Bulgaria.

Digi24.ro

Vedeta de filme pentru adulți Jenna Jameson a mai primit o lovitură după ce medicii i-au spus că mai are câteva luni de trăit

Din rândul statelor non-UE, cele mai multe victime proveneau din Nigeria, China, Ucraina, Maroc și India.

În ceea ce privește numărul de acuzări pentru cazuri de trafic de persoane din UE, cele mai multe au fost raportate de Franța, urmată de Belgia, România, Austria și Bulgaria.

Tot Franța a înregistrat cele mai multe condamnări, urmată de România, Germania, Spania și Belgia, iar potrivit aceluiași raport, 70% dintre traficanții condamnați sunt cetățeni ai UE.

Exploatarea sexuală este principalul motiv al traficului de persoane, iar 15% dintre victime sunt exploatate prin muncă. Documentul mai arată că 60% dintre victime în UE sunt femei și fete, traficate în special pentru exploatare sexuală.

Digisport.ro

”Monstrul” a murit! Soția sa a făcut anunțul: ”Era în paradisul său”

Femeile și fetele continuă să fie principalele victime ale traficului de persoane încă din 2008, atunci când UE a început să colecteze date pe această temă.

Copiii, 25% dintre victimele traficate în UE

Un alt procent semnificativ al victimelor traficate în UE îl reprezintă copiii, 25%. Majoritatea copiilor traficați sunt fete folosite pentru exploatare sexuală și sunt cetățeni ai UE.

Raportul Comisiei Europene precizează că, potrivit estimărilor, la nivel global, profitul anual obținut din traficarea persoanelor se ridică la 29,4 miliarde de euro. La nivelul UE, profitul se ridică la 2,7 miliarde de euro într-un singur an.

Pandemia de Covid-19 a influențat și traficul de persoane, traficanții modificându-și metodele pentru a atrage victimele pe internet sau prin exploatare în centre private.

Europol avertizează că traficul de persoane s-ar putea să crească dacă se va adânci criza economică, iar dacă șomajul va crește, este de așteptat o intensificare a traficului de persoane pentru exploatare sexuală și prin muncă.

Dincolo de domeniile considerate tradiționale pentru traficul de persoane (prostituție, cerșetorie, furturi, sectorul agricol și industria textilă), sunt și alte sectoare precum construcțiile, turismul, cateringul, îngrijirile de persoane afectate foarte mult de traficul de persoane.

Pe lângă suferințele cauzate victimelor traficului, închiderea unor afaceri cu marje mici de profit din cauza crizei economice, va lăsa piața deschisă pentru forța de muncă ieftină sau ilegală.

18 octombrie Ziua Europeană Împotriva Traficului de Persoane

Uniunea Europeană a dedicat ziua de 18 octombrie luptei împotriva traficului de persoane. Grupul de Experți pentru Acțiunea împotriva Traficului de Persoane (GRETA) al Consiliului Europei a cerut anul acesta ca statele membre să adopte metode prin care să combată și traficul facilitat de noile tehnologii.

Deși a ieșit din UE, Marea Britanie este una dintre țările în care buna colaborare între autorități și comunitatea românească este esențială în ameliorarea și eradicarea traficului de persoane de origine română în Regatul Unit.

Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord și Secția consulară a Ambasadei României la Londra, împreună cu Asociația ROconect au organizat evenimentul “Together For Freedom” pentru a marca Ziua Europeană de Luptă Împotriva Traficului de Persoane.

Prezent la eveniment, omul de afaceri Ștefan Voloșeniuc, a postat pe pagina sa de Facebook o listă a organizațiilor unde pot fi raportate cazurile de trafic de persoane din UK.

Departamentul de Stat al SUA: România nu face eforturi suficiente pentru a combate traficul de persoane

Departamentul de Stat al SUA a publicat în iulie Raportul privind traficul de persoane 2021 potrivit căruia România rămâne una dintre principalele țări-sursă pentru victimele traficului sexual și de muncă din Europa.

Potrivit raportului, România rămâne pentru al treilea an consecutiv pe lista de supraveghere la nivelul 2, fenomenul traficului de persoane fiind cel mai accentuat din Europa, comparabil doar cu situația din Irlanda sau Belarus.

În categoria 3, cea mai problematică din raportul Departamentului de Stat, se află țări precum Rusia, China sau Cuba.

Guvernul nu îndeplinește pe deplin standardele minime pentru eliminarea traficului de persoane, dar face eforturi importante în acest sens, mai precizează raportul citat, care subliniază că în anul precedent au fost investigate mai multe cazuri de trafic de persoane și au existat mai multe condamnări.

În ciuda acestor progrese, sprijinul oferit victimelor rămâne însă inadecvat și le privează de măsurile care pot preveni reintrarea în cercurile de traficanți.

Unul dintre cele mai mari obstacole îl reprezintă finanțarea guvernamentală pentru organizațiile care acordă sprijin victimelor care rămâne limitată.

Deși guvernul se bazează pe ONG-uri pentru a proteja și a asista victimele, nu poate aloca sprijin financiar direct din cauza prevederilor legislative. O modificare a legii care ar fi permis acordarea de bani pentru servicii dedicate victimelor a rămas blocată în Parlament din 2018.

Majoritatea românilor traficați, victime ale traficului sexual

Și această analiză a situației din România arată că majoritatea victimelor identificate în 2020, 72%, sunt victime ale traficului sexual, traficanții fiind, de obicei, cetățeni români care lucrează ca parte a unui grup de crimă organizată bazat pe legături etnice și de familie.

Aceștia supun femei și copii români traficului sexual în România și alte țări europene, inclusiv Finlanda, Franța, Italia, Spania și Marea Britanie, arată Raportul.

Sunt menționate și cazurile femeilor românce recrutate pentru căsătorii fictive în Europa de Vest. După căsătorie, traficanții obligă femeile să facă sex comercial sau să muncească.

Copiii reprezintă aproape 50% din victimele traficului identificate în România. Oficialii guvernamentali și ONG-urile raportează o creștere a recrutării copiilor prin intermediul internetului și rețelelor sociale, ca urmare a pandemiei.

Departamentul de Stat american mai atrage atenția asupra faptului că cele mai vulnerabile categorii de persoane la traficul sexual rămân copiii din instituții, în special fetele care locuiesc în case administrate de guvern și în centre de plasament pentru persoane cu dizabilități.

Statul alocă sume infime sprijinirii victimelor traficului de persoane

Raportul subliniază și că, deși legislația dă dreptul tuturor victimelor la îngrijiri psihologice și medicale, statul nu a oferit mai mult de o sesiune de consiliere psihologică și nu a finanțat costurile îngrijirii medicale.

Aceste costuri, ca și cele pentru intervențiile medicale de urgență sau cele legate de costurile de deplasare în localitățile de domiciliu pentru a obține acte de identitate rămân de obicei în sarcina ONG-urilor care oferă sprijin victimelor. Situația creează numeroase obstacole logistice și financiare pentru numeroase victime.

În același sens se arată în raport că, deși statul a anunțat repatrierea a 33 de victime, nu a anunțat și implicarea financiară în acest proces. ONG-urile și o organizație internațională au acoperit costurile.

Raportul mai constată că, în general, victimele nu beneficiază de sprijin adecvat în timpul proceselor, citând relatări despre intimidarea victimelor în timpul și după desfășurarea proceselor în instanță și lipsa de intervenție a judecătorilor când avocații celor acuzați de trafic de persoane au hărțuit și înjosit victimele.

Judecătorii s-au bazat în general pe mărturii depuse în prezența agresorilor, ceea ce a traumatizat și mai mult victimele.

Printre demersurile pozitive ale autorităților raportul menționează inaugurarea, cu ajutorul a două ONG-uri, a trei săli de interogare adaptate copiilor la Parchetele din Constanța, Vrancea și Vâlcea sau regulamentul emis de Ministerul Muncii care impune standarde minime de asistență pentru victimele minori.