România, în centrul hărții de risc seismic a Europei. Unde au avut loc toate cutremurele din ultimul mileniu de pe bătrânul continent

Cercetători din întreaga Europă, inclusiv din România, de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) și Universitatea Tehnică de Construcții București (UTCB), în cadrul unui efort comun au realizat un model european de hazard și risc seismic. Zona seismică Vrancea din țara noastră este una din cele câteva zone de risc ridicat din Europa.

Riscul seismic în Europa

Deși anual doar în Europa se produc câteva milioane de cutremure, majoritatea dintre acestea sunt prea mici în intensitate pentru a fi resimțite sau pentru a produce distrugeri. Însă, așa cum se știe foarte bine, când e vorba de seisme cu o intensitate ridicată, acestea sunt considerate unele dintre cele mai periculoase hazarduri naturale, iar producerea acestora nu poate fi nici evitată, nici anticipată.

Cu toate acestea, cercetătorii europeni au pus la punct un model de hazard seismic ce poate indica nu doar unde este cel mai probabil să se producă un cutremur puternic, dar și care va fi impactul așteptat al acestuia.

„Hazardul seismic descrie potențialele mișcări ale terenului produse de viitoarele cutremure. Mișcările terenului constituie cel mai relevant efect al unui cutremur. Cu toate acestea, cutremurele pot genera și alte fenomene, precum tsunami-uri și alunecări de teren. Evaluarea hazardului seismic se bazează pe informațiile relevante obținute din cutremure anterioare, din geologie și tectonică, dar și din caracteristicile locale ale amplasamentelor analizate, care ar putea afecta intensitatea mișcărilor terenului”, se arată în studiul consorțiului Facilitățile Europene pentru Hazardul și Riscul Seismic (EFEHR).

Digi24.ro

VIDEO Explicațiile Poliției după ce George Simion și Călin Georgescu au fost dați afară din secția de votare

Acest model, ce include toate seismele produse în Europa în ultimul mileniu, poate fi folosit pentru a estima unde se pot produce cutremure de diferite magnitudini, cât de des sunt așteptate să apară și care este probabilitatea să ne confruntăm cu mișcări seismice ale terenului de diferite intensități.

„Cutremurele apar în urma ruperii faliilor geologice provocate de mișcarea plăcilor tectonice. Informațiile despre faliile active ne ajută să estimăm locația și magnitudinea viitoarelor cutremure, mai ales în regiunile în care cataloagele de cutremur sunt incomplete. Modul în care undele seismice se propagă din hipocentru (locul de unde începe ruperea) prin scoarța Pământului, împreună cu datele de la cutremurele anterioare, ne permit să estimăm intensitatea mișcării terenului într-un amplasament anume produsă de un cutremur de o anumită magnitudine”, se mai arată în studiul EFEHR.

Digisport.ro

Ion Țiriac nu a mai suportat: ”Ce mi-a spus președintele... Cum să furi în halul ăsta?”

Autorii studiului susțin că pe parcursul secolului XX, în Europa cutremurele au fost responsabile pentru mai mult de 200.000 de decese și pagube seismice ce depășesc 250 de miliarde de Euro

România, în centrul hărții de risc seismic a Europei

Harta de hazard seismic realizată în cadrul acestui program european prezintă intensitatea preconizată a mișcării terenului într-un loc anume, cauzată de potențiale cutremure viitoare care ar putea apărea local sau la o distanță mai mare.

Potrivit sursei citate, țările cu cel mai ridicat hazard seismic din Europa sunt Turcia, Grecia,
Albania, Italia și România, urmate de țările balcanice. Cu toate acestea, hazardul seismic este substanțial și în unele regiuni din Austria, Belgia, Franța, Germania, Islanda, Norvegia, Portugalia,
Slovenia, Spania și Elveția.

Pe harta de hazard seismic a Europei, regiunile cu hazard scăzut sunt colorate în nuanțe de alb spre verde, regiunile cu hazard mediu în culorile galben spre portocaliu, iar regiunile cu hazard ridicat cu roșu închis spre violet.

„Informațiile despre hazardul seismic stau la baza oricărei decizii, care vizează reducerea unor potențiale efecte negative ale cutremurelor și reprezintă o condiție prealabilă pentru evaluarea riscului seismic. În știință, modelele redau calcule ce stabilesc modul în care un anumit fenomen ar putea evolua în realitate, spre exemplu intensitatea mișcărilor de teren cauzate de cutremure în diferite locații”, susțin autorii proiectului.

Potrivit acestora, una dintre cele mai importante întrebuințări a acestor modele de hazard seismic stă în integrarea lor în codurile de proiectare seismică pentru consolidarea clădirilor și structurilor.

„Conform codurilor actuale de proiectare, clădirile rezidențiale sau de birouri sunt proiectate astfel încât să reziste mișcărilor seismice ale terenului asociate cu o probabilitate de 10% să fie depășite într-un interval de timp specific (anume 50 de ani). Acest interval de timp este perioada medie de viață preconizată pentru o clădire rezidențială. Probabilitatea de depășire de 10% în 50 de ani este echivalentă cu un interval mediu de recurență a hazardului seismic de 475 de ani”, se mai arată în studiul EFEHR.

Riscul seismic în Europa

Dacă hazardul seismic privește probabilitatea producerii unui seism puternic, riscul seismic reprezintă totalitatea consecințelor economice și umanitare ce pot fi așteptate în urma unor posibile cutremure. Pentru evaluarea riscului seismic atât informațiile privind hazardul seismic, adică informațiile despre cât de puternice se așteaptă să fie mișcările seismice ale terenului și despre locurile unde este cel mai probabil să se producă, informațiile privind diferitele tipuri de teren ce influențează intensitatea seismului preconizat, informațiile privind vulnerabilitatea seismică ca estimare a daunelor provocate clădirilor dar și expunerea seismică, adică informații despre repartizarea spațială a clădirilor rezidențiale, comerciale și industriale cu privire la numărul clădirilor, suprafața, ocupanții și costul de înlocuire.

Harta riscului seismic în Europa ilustrează distribuția relativă a riscului preconizat în Europa prin intermediul unui indice compozit, obținut prin combinarea pierderilor medii anuale economice și pierderilor medii anuale de vieți omenești.

Pierderea economică medie anuală descrie pierderile financiare preconizate anual, în medie, ca urmare pagubelor provocate clădirilor de către cutremure. De exemplu: Pe parcursul a 100 de ani, ne putem aștepta la cutremure mari, rare (fiecare dintre ele cauzând pierderi economice foarte mari), împreună cu multe cutremure mai mici (care pot duce la pierderi economice mult mai mici), care să genereze pierderi economice însumând 10 miliarde de euro. Prin urmare, pierderea economică medie anuală ar fi de 100 de milioane de euro.

Țările cu cel mai mare risc seismic din Europa sunt, în ordine: Turcia,  Italia,  România,  Grecia și Albania.

Autorii studiului susțin că principalii factori de risc seismic sunt reprezentați de către clădirile de înălțime medie cu structură în cadre din beton armat construite înainte de 1980 și locuințele din zidărie nearmată de înălțime mică.

„Prin urmare, cele mai grave consecințe ale cutremurelor (deci cel mai mare risc) sunt de așteptat în zonele urbane, situate în regiuni cu un hazard seismic mare.

Câteva exemple de astfel de locuri sunt Istanbul și Izmir în Turcia, Catania și Napoli în Italia, București în România și Atena în Grecia. Aceste patru țări se confruntă cu aproape 80% din totalul pierderilor economice anuale medii cauzate de cutremure în Europa. Însă și orașe precum Zagreb (Croația), Tirana (Albania), Sofia (Bulgaria), Lisabona (Portugalia), Bruxelles (Belgia) sau Basel (Elveția) au un nivel de risc seismic peste medie în comparație cu alte orașe precum Berlin (Germania), Londra (Regatul Unit al Marii Britanii) sau Paris (Franța)”, se arată în raportul de risc seismic realizat de EFEHR.

Potrivit autorilor acestui studiu, consolidarea clădirilor vulnerabile rămâne cea mai eficientă metodă de reducere a riscului seismic. „Dacă doar în Turcia și Italia clasele de clădiri rezidențiale care generează riscuri seismice ar fi aduse la nivelul de protecție seismică impus de cele mai recente standarde europene, numărul mediu anual de decese din Europa ar putea fi redus cu peste 50%, iar pierderile economice anuale medii cu cel puțin 30%”, se arată în documentul citat.