România, în pragul unui blocaj total, pe termen nelimitat: „Nu se mai eliberează documente, asta e”. 200 de litigii la CCR din cauza ordonanțelor-trenuleț

Marți, 10 februarie 2026, este programată o grevă de avertisment la nivel național, în peste 1.300 de primării, chiar în timp ce 500 dintre edilii nemulțumiți de măsurile premierului Ilie Bolojan vor sta față în față cu acesta, în delegația de la Palatul Parlamentului. Liderii din teritoriu merg și mai departe și îl amenință pe șeful Executivului că dacă nu dă înapoi de la unele decizii, toată țara va fi paralizată, căci primarii au de gând să nu mai lucreze deloc, deci nu se vor mai emite nici măcar certificatele de deces.

Primarii din România, dispuși să intre în grevă generală, nelimitat. În jur de 200 de litigii la CCR

Greva de avertisment, anunțată de SCOR (Sindicatul Național al Salariaților Comunelor și Orașelor din România) deschide ușa către un scenariu pe care îl spun cu voce tare tot mai mulți nemulțumiți: blocarea administrației publice locale pe termen nelimitat. În cea mai dură variantă, primăriile nu se vor limita doar la banderolele puse pe brațe, ci vor închide ghișeele, suspendând activitatea de tot.

Ștefan Sbiera, președintele executiv al SCOR, vorbește, exclusiv pentru FANATIK, despre un conflict care nu mai e tehnic, existând în jur de 200 de litigii deja la Curtea Constituțională cu privire la măsurile luate de Guvernul României, care de ani buni legiferează doar prin ordonanțe de urgență.

Descentralizare, dar cu mai puțini oameni: „Care este vina noastră că în Apuseni ai o comunitate cu 1.000 de locuitori, dar o suprafață totală de 15.000 de hectare?”

Una dintre cele mai contestate de idei din reforma administrației publice este introducerea unor funcții publice cu jumătate de normă care, în teorie, pare o măsură bună, însă, în practică, vocile din teritoriu spun că e un nonsens administrativ. „Avem o droaie de atribuții pe care statul le-a descentralizat către autoritățile publice locale. Imaginați-vă că acele atribuții nu pot fi susținute decât cu oameni, cu funcționari publici care, de regulă, au atribuții care implică exercițiul autorității publice”, a semnalat Sbiera, pentru FANATIK.

Digi24.ro

Trump amenință cu un atac masiv: „Astăzi Iranul va fi lovit foarte puternic!”

Tradus din limbajul administrativ, președintele SCOR spune că nu poți avea jumătate de funcționar pentru o problemă întreagă, căci registrul agricol, fondul funciar sau cadastrul nu funcționează în reprize: „Avem colegi care lucrează pe două-trei linii, de la fondul funciar, registrul agricol, urbanism cadastru. Sunt servicii publice pentru cetățeni”. Apoi, cu privire la reforma administrativă, argumentul numărului de locuitori este, spun sindicaliștii, o capcană statistică. „Care este vina noastră că în Apuseni ai o comunitate cu 1.000 de locuitori, dar o suprafață totală de 15.000 de hectare, adică mai bine de jumătate din suprafața Bucureștiului, care trebuie și ele administrate? Nu vorbim despre o administrație de bloc, unde ai 1.000 de persoane în trei blocuri”, exclamă Sbiera.

Digisport.ro

Iranienii l-au sunat pe Donald Trump pentru a semna acordul și a încheia războiul! Decizia luată de american fără să stea pe gânduri

Se zvonește că s-ar propune o grilă de salarizare redusă cu 20%

Cu alte cuvinte, Sbiera susține că România rurală nu se poate măsura doar în populație, ci și în teren, documente, limite legale, proprietăți, hârtii care trebuie să respecte niște norme, toate acestea având nevoie de oameni calificați. Sbiera amintește o altă chestiune, aparent ignorată în dezbaterile publice: salariile din administrația publică locală sunt înghețate din 2019. „Sunt oameni care din 2019 au rămas înghețați cu salarizarea și acum vin să ne taie și posturile și să propună o grilă cu 20% mai mică, asta am aflat pe surse”, completează reprezentantul SCOR.

Plafonul maxim de salarizare în administrația publică locală este reprezentat de salariul viceprimarului: „Maximul de salarizare în administrația publică locală este indemnizația viceprimarului. În momentul ăsta, indemnizația viceprimarului este la un coeficient de 3 sau 3,5, depinde și de gradul comunei. Vorbim de comunele mici unde s-ar produce cel mai mare impact cu această grilă de salarizare. 2.415 lei x 3, vorbim de un venit de 3.200 – 3.300 lei pe care să-l reducem cu 20%. Asta în condițiile în care vorbim de un secretar general care trebuie să aibă studii juridice, master în administrația publică și minimum trei ani lucrați. Nu vorbim aici de secretara care face cafeaua primarului, ci de omul care verifică legalitatea actului administrativ”.

Dacă Bolojan nu face un pas în spate, va fi haos în primării: „Nu se vor elibera documente, asta este”

Reprezentantul primarilor spune că marți e doar începutul, iar dacă reforma lui Bolojan nu va ține cont și de nemulțumirile edililor se va ajunge la o grevă pe termen nelimitat, acțiune fără precedent. „Facem grevă generală. O să emită documente guvernul, prefectul, habar n-am cine va emite actele de stare civilă, de deces, pentru că vor fi în grevă colegii. Este dreptul nostru constituțional. Nu se vor elibera documente, asta este”, amenință Ștefan Sbiera, în numele salariaților din primării.

Salarizarea unitară și banii din PNRR

La nivel național, chiar și impactul grevei de avertisment va fi unul semnificativ: „La nivelul țării, vor fi peste 1.300 de primării în grevă, undeva în jur de 21.000 de colegi vor fi în grevă de avertisment. Dintre aceste localități, sunt și peste 100 de orașe”. În spatele conflictului dintre primari și premier se află și angajamentele pe care România și le-a luat atunci când a negociat cum vor fi alocați banii din PNRR (Programul Național de Redresare și Reziliență). „Noi avem un jalon din PNRR care spune că dacă nu adoptăm legea salarizării până la finalul acestei sesiuni parlamentare, România poate pierde între 5 și 25% din finanțare”, explică Sbiera.

Jalonul 420 din PNRR precede adoptarea unui nou cadru de salarizare, dar doar în condițiile unui deficit bugetar mai mic de 5% din PIB. Realist vorbind, șansele ca legea să intre în vigoare anul acesta par minime: „Comisia Europeană va stabili cât, din programul PNRR. La televizor, ei ne povestesc câți bani s-au pierdut cu magistrații, dar imaginați-vă câți bani se vor pierde dacă nu vom avea o lege a salarizării în vigoare la data la care mergem cu ultima cerere de finanțare pe PNRR”.

„Acest mod de a legifera a început de la ordonanța 114, de la doamna Dăncilă, și de atunci România este doar în urgență”

O altă acuzație care vizează absolut toate guvernele din 2019 încoace, dincolo de calcule și cifre, este legată de modul în care se legiferează. „Sperăm să obținem un dialog în perioada imediat următoare. Sperăm să obținem declanșarea consultărilor și adoptarea în această sesiune parlamentară a legii salarizării așa cum este jalonul din PNRR. Sperăm că vom obține să revenim la normalitate, căci în procesul de legiferare statul e obligat să respecte Constituția. Nu poți să vii să îngrădești dreptul la muncă, stabilind jumătate de normă cu un om întreg pe scaun. Nu putem accepta ca în fiecare an să ne trezim cu ordonanțe-trenuleț. Avem peste 200 de litigii la Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea ordonanțelor-trenuleț. Constituția a statuat în nenumărate rânduri că nu poți afecta drepturi fundamentale prin ordonanțe de urgență. 

Acest mod de a legifera a început de la ordonanța 114, de la doamna Dăncilă, și de atunci România este doar în urgență. Știți cum e, un om se mai duce la urgență, ajunge pe la ATI, dar noi suntem doar în urgență, nici măcar n-am urcat pe la ATI, la un consult de specialitate, noi tot în urgență am rămas din 2019”, a completat Sbiera.

Primarul din Albota: „N-am trăit această perioadă niciodată, nici chiar cu domnul Băsescu”

Tot mai mulți primari au ieșit public să se plângă de măsurile anunțate de guvernul Bolojan, unii dintre ei, precum edilul din Albota, Ion Dumitru, comparând perioada de acum cu austeritatea impusă de Băsescu-Boc. „Am 30 de ani de primărie, opt mandate. N-am trăit această perioadă niciodată, nici chiar cu domnul Băsescu. Rău, rău, cel mai rău. Dar ce se întâmplă acum e ceva de groază. Ba nu ne mai dă cotele din sumele defalcate. Un primar cu 5.000 de locuitori.. să ai 6.000 lei pe lună mi se pare o mare jignire”, a spus primarul din Albota, la Antena 3 CNN.