România intră în cursa înarmărilor din cauza războiului ruso-ucrainean. Bugetul Apărării va depăși 30 de miliarde în 2023

Sectorul apărării a cunoscut creșteri constante ale bugetului alocat în ultimii ani, de când România a decis să aloce anual echivalentul a 2% din PIB pentru acest domeniu. Pentru 2023, procentul va fi fixat la 2,5% și, deși nu pare mult, creșterea se va traduce într-o alocare suplimentară de aproape 7 miliarde de lei. MApN are deja în pregătire programe de achiziții.

Bugetul MApN ar putea crește cu 8 miliarde în 2023

Războiul dintre Ucraina și Rusia a provocat temeri printre țările care se simt amenințate de politica expansionistă a Moscovei, astfel că multe dintre ele au anunțat contracte de achiziții ample de armament sofisticat. În condițiile în care războiul se desfășoară la granițele sale, și România accelerează procesul de înarmare. Din 2014, România și-a asumat să respecte obligația care revine statelor membre NATO de a aloca 2% din PIB pentru apărare, însă din 2023, țara noastră va depăși acest procent.

„Anul viitor vom face încă un pas înainte prin creșterea bugetului Apărării la 2,5% din PIB, pentru a spori capacitatea armatei de a-și îndeplini misiunile încredințate și astfel să conferim României și mai multă credibilitate în exercitarea rolului de pilon regional de securitate. Este vital să investim în propriile noastre forțe de apărare pentru că, din păcate, vedem că există încă state tributare unei mentalități depășite, care folosesc forța armată pentru a amenința suveranitatea unei țări independente, sfidând întregul sistem internațional bazat pe reguli”, a declarat președintele Klaus Iohannis la ceremoniile legate de Ziua Armatei.

La numai câteva ore, decizia a fost oficializată în cadrul ședinței de marți a Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Oficializarea acestei decizii va însemna o creștere spectaculoasă a sumei pe care Guvernul o va cheltui pentru înarmare. Din 2014, bugetul MApN a crescut constant de la mai puțin de 10 miliarde de lei la nu mai puțin de 26 de miliarde în acest an. Însă în urma deciziei CSAT bugetul ar putea ajunge la aproape 34 de miliarde.

Digi24.ro

Mașinăria rusă din spatele lui Călin Georgescu: zeci de site-uri coordonate din Rusia, canale Telegram, oligarhi

Creșterea nu este generată doar de majorarea procentului de la 2 la 2,5% din PIB, ci și de creșterea economică prognozată. Deocamdată, Ministerul de Finanțe nu a anunțat creșterea PIB pe care o prognozează și pe care o va lua în calcul la elaborarea bugetului de stat pe 2023, însă FMI a estimat, într-un raport recent, că economia românească va crește anul viitor cu circa 3,1%. Aplicând acest procent la valoarea PIB-ului de anul trecut, ar rezulta că PIB-ul prognozat  pe 2023 va fi de circa 1.358 de miliarde de lei. Din această sumă rezultă că procentajul de 2,5% ce va reveni MApN va reprezenta nu mai puțin de 33,9 miliarde de lei, cu aproximativ 8 miliarde în plus față de anul în curs.

Contracte noi, pe lângă cele în derulare

Evident că din această sumă trebuie finanțate și alte cheltuieli ale armatei, ponderea cea mai mare având-o salariile și pensiile militarilor. Chiar dacă acestea au avut o pondere mai mică în ultimii ani, și în 2022 au depășit cu puțin jumătate din bugetul Ministerul Apărării Naționale, în timp ce cheltuielile pentru înzestrare au variat între un sfert și o treime din bugetul ministerului.

Deja România a început un proces accelerat de înarmare. Numai în luna august au fost demarate licitații cu o valoare totală de circa un miliard de euro. Este vorba de echipamente de comunicații, drone, precum și sisteme de doborâre a dronelor, la care se adaugă lansatoare portabile de grenade antitanc, precum Javelin sau NLAW, folosite cu succes de ucraineni împotriva tancurilor rusești. De asemenea, la o zi după ședința CSAT în care s-a aprobat mărirea bugetului Apărării, Parlamentul a aprobat o cerere a MApN privind achiziția a două elicoptere Airbus H125M, cu o valoare însumată de 150.000.000 euro.

Pe lista programelor prioritare de înzestrare pe care MApN le are în pregătire figurează și achiziția unui sistem C4I ISTAR. În spatele acestui nume anost nu se ascunde vreo armă sofisticată, ci ceva mult mai important pentru o armată modernă: un sistem integrat de comunicații care să centralizeze datele de pe teren înregistrate de tehnica militară aflată în luptă și, în funcție de aceste date, să genereze un răspuns adecvat.

Digisport.ro

Mesaj groaznic primit de o vedetă: "O să-ți fac mult rău dacă ieși din apartament!". Unde a fost descoperit autorul

De asemenea, statul român vrea să achiziționeze armament anti-aerian împotriva țintelor care zboară la altitudine joasă, precum elicopterele sau unele tipuri de avioane care zboară la mică înălțime. Este vorba de rachete sol-aer de mici dimensiuni care, de obicei, sunt instalate pe vehicule blindate pentru a le proteja de atacuri aeriene. Deja Parlamentul și-a dat acordul pentru o astfel de achiziție, contractul putând ajunge până la 2,5 miliarde de dolari.

Un alt program prioritar este modernizarea avioanelor de producție românească IAR-99. Acest tip de aeronave este destinat antrenamentului piloților, iar Forțele Aeriene vor să-l retehnologizeze astfel încât să fie folosit și pentru pregătirea viitorilor piloți de avioane de vânătoare F-16. IAR-99 poate fi folosit și în luptă, cu precădere împotriva elicopterelor.

Pentru Marina Militară, prioritară rămâne achiziția a patru corvete pentru 1,2 miliarde de euro. Contractul a fost încheiat deja din 2019 cu o firmă franceză, în preț intrând și modernizarea celor două fregate, „Regele Ferdinand” și „Regina Maria”. Soarta acestui contract este greu de anticipat, întrucât olandezii de la Damen au dat statul român în judecată pentru că guvernul de la București a anulat contractul pe care inițial la încheiat cu ei, iar apoi au apărut informații că firma franceză Naval Group ar vrea să renegocieze termenii contractuali la alt preț.