România, între temerile fermierilor și oportunitățile din acordul Mercosur. Ce importăm, de fapt, din statele din America de Sud

După ce România s-a poziționat în favoarea acordului de liber schimb cu Mercosur, uniunea economică din care fac parte Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay, PSD a lansat un atac direct la adresa ministrului de externe susținând că acest acord comercial îi va afecta pe fermierii români. Președintele Nicușor Dan a apărat însă poziționarea României, susținând că acest acord de liber schimb va oferi oportunități pentru exporturile României.

Ce exportă România în Brazilia, cea mai mare economie Mercosur

„Acordul cu Mercosur prevede eliminarea taxelor vamale pentru 91% din toate produsele importate din UE, iar România va putea exporta avantajos produse din sectoare importante precum echipamente de transport, în special componente auto, aparate și dispozitive mecanice și electrice, produse metalice, materiale textile”, a scris președintele Nicușor Dan pe pagina sa de Facebook în contextul în care PSD, partid care are Ministerul Agriculturii, a atacat public semnarea acestui acord de către UE.

Brazilia este de departe cea mai mare economie din grupul statelor Mercosur, uniune economică cu un PIB de aproape 3,5 trilioane dolari. Cea de-a noua economie a lumii are un PIB estimat pentru anul 2026 de 2,2 – 2,4 trilioane de dolari. Argentina, a doua economie ca mărime din Mercosur, are un PIB nominal de 686 miliarde. România are însă schimburi economice minime cu statele din America de Sud care fac parte din Mercosur.

În anul 2023, ultimul an pentru care INS are date, România a avut exporturi de 170 milioane euro și importuri de 342 milioane euro. Principalul export al României către Brazilia îl reprezintă produsele auto și echipamentele electrice. Valoarea exporturilor a fost de 66,6 milioane euro, în timp ce importurile la aceeași categorie au fost de 8 milioane. Exporturile auto („mijloace și materiale de transport”) au fost de peste 57 milioane euro.

Digi24.ro

George Simion, după ce Dragoș Sprînceană l-a numit „trădător de țară”: „Minciuni. Le fuge pământul de sub picioare”

Doar alte două categorii de produse exportate de România în Brazilia mai merită menționate, deși statistic ele nu par a fi semnificative: metale comune și articole din acestea pe de o parte și materiale plastice și articole din acestea. Ambele cu valori de peste 15 milioane euro. Următoarele produse exportate de țara noastră sunt materialele textile, cu doar 2,2 milioane euro.

Digisport.ro

Serena Williams a apărut pe ecran la Super Bowl și a urmat ”avalanșa”: ”Vrei să luăm otrava ta?” / ”Fără rușine”

Principalele produse importate de țara noastră din Brazilia sunt produsele alimentare, băuturile și tutunul. Importurile din aceste produse au totalizat 263 de milioane euro. Pe locul secund la importuri se situează produsele din hârtie sau carton, cu o valoare de 24,3 milioane euro. Importurile de produse vegetale au fost și ele de 12 milioane euro, însă în anul 2022 ele au fost de 88 milioane.

Spre comparație, exporturile României către Belgia au fost de 2,2 miliarde euro, cu importuri de trei miliarde euro.

Schimburile comerciale cu Argentina

Schimburile comerciale ale României cu Argentina sunt și mai mici. În 2023, țara noastră a reușit să exporte produse în valoare de 39 milioane euro. Principalul export al țării noastre a fost reprezentat de mijloacele și produsele auto, care au atins valoarea de 17,4 milioane euro. Țara noastră a mai exportat mașini și echipamente electrice în valoare de 9,1 milioane, dar și produse chimice, în valoare de 4,2 milioane euro.

În ceea ce privește importurile României din Argentina, în anul 2023, acestea ajungeau la suma de 55,1 milioane euro. Din nou, produsele alimentare, băuturile și tutunul au reprezentat principalul import al țării noastre, cu o valoare de 26 milioane euro. Exporturile României la aceeași categorie de produse au fost de doar 16.000 euro. Produsele vegetale importate au avut o valoare totală de aproape 10 milioane euro, la fel ca și în cazul produselor din metale comune.

Importurile României din statele Mercosur

Schimburile comerciale cu celelalte state Mercosur sunt și mai nesemnificative. Spre exemplu, în Uruguay, România a avut exporturi de 14,1 milioane euro în 2023, în timp ce importurile au totalizat 9,7 milioane euro. Principalul export al țării noastre a fost reprezentat de către materiale textile și produsele din acestea, în sumă de peste 10,8 milioane euro. Importurile țării noastre au fost reprezentate de produse chimice și produse din hârtie și carton.

Cu Paraguay-ul schimburile comerciale sunt aproape inexistente. România a avut exporturi de 2 milioane euro în 2022, și doar un milion de euro în 2023. Importurile au fost zero.

De altfel, România are schimburi comerciale mult mai semnificative cu Venezuela, al cincilea stat membru al Mercosur, suspendat însă din uniune în anul 2016. Exporturile țării noastre au fost de 143 de milioane în 2023, în timp ce importurile au fost de doar 31 milioane.

Cum arată balanța comercială a României

Per total, România are un excedent comercial în ceea ce privește schimburile comerciale cu cele două Americi. În anul 2023, exporturile României au fost de 2,9 miliarde euro, în timp ce importurile au fost de doar 2,2 miliarde. Cele mai importante schimburi comerciale au fost cu Statele Unite, cu care România are un excedent comercial de peste 700 de milioane (exporturi de 2,1 miliarde, importuri de 1,3 miliarde).

Ultimele date publice ale INS privind balanța comercială a României sunt pentru luna noiembrie a anului 2025. În acea lună, exporturile țării noastre au fost de 8,3 miliarde euro, cu importuri de 10,6 miliarde, deci cu un deficit 2,2 miliarde euro. Pe primele 11 luni din anul 2025, exporturile totale ale României au fost de 89,4 miliarde, cu importuri de 119 miliarde, cu un deficit al balanței comerciale de 29,7 miliarde.

Ce impact va avea acordul Mercosur

Economiștii liberali (în sensul clasic) din România au salutat acest acord comercial, susținând că el reprezintă o șansă importantă pentru ca industria din România să găsească noi piețe de desfacere. „O piață comună cu MERCOSUR elimină bariere tarifare și netarifare din calea exporturilor. Mai ales a exporturilor de valoare adăugată mare: autoturisme, tractoare (cele de la Reghin se vând ca pâinea caldă în Chile, în dauna chinezilor), echipamente electrice etc..

Pentru noi, ca țară, liberul schimb cu MERCOSUR aduce beneficii nete, dă un impuls pozitiv extraordinar economiei noastre. Într-un moment în care economia europeană are probleme de dinamică și de suflu. Mai ales acum, cu tâmpeniile protecționiste ale lui Trump”, a susținut profesorul de economie, Cristian Păun. De altfel, cei de la Politico au susținut că marii pierzători ai acestui acord sunt Donald Trump și China. Aceeași publicație a minimalizat protestele fermierilor europeni, susținând că documentul prevede cote stricte pentru produsele alimentare importate de UE.

De cealaltă parte, Ramona Duminicioiu, președinta Eco Ruralis – asociația țăranilor și țărăncilor din România, susține că acest acord va avea un efect minim asupra micilor fermieri, dar va pune presiune pe marii producători agricoli, cei care, în opinia sa, au un model de afaceri necompetitiv.

„România a decis, prin politicile sale agricole, să se comporte ca o periferie agricolă: exportăm grâu, porumb și oleaginoase ca materie primă și importăm masiv produse procesate. „Grânarul Europei” a devenit un pretext pentru lipsa investițiilor în procesare, calitate și lanțuri alimentare scurte. În acest context, da, câțiva fermieri industriali români vor simți presiunea Mercosur – pentru că ei concurează direct cu exportatorii latino-americani de materie primă. Dar aceasta nu este o dramă națională, ci nota de plată a unui model greșit.

Micii producători, în schimb, nu sunt ținta acestui acord. Ei nu exportă carne de vită pe piețele globale, nu concurează cu soia braziliană și nu vând cereale pe burse internaționale. Piața lor este locală sau regională. Problemele lor reale nu vin din Mercosur, ci din România: accesul inegal la subvenții, birocrația sufocantă, normele sanitare gândite pentru industria mare, privatizarea piețelor agroalim”, a scris aceasta pe pagina de Facebook.