România, învinsă în războiul cu drogurile. În două decenii, prevalența consumului de stupefiante aproape s-a înzecit

Din 2004 încoace, Agenția Națională Antidrog (ANA), instituție aflată în subordinea Ministerului de Interne, publică un raport anual privind consumul de droguri în România, iar datele de la un raport la altul dovedesc faptul că acțiunile autorităților din domeniu, fie de prevenție, fie de combatere, s-au dovedit un eșec major.

Droguri noi, consum mai mare

Incapacitatea statului român de a stăvili flagelul drogurilor, sau măcar de a-și direcționa eforturile către drogurile foarte periculoase, poate fi demonstrată de evoluția în timp a patru indicatori: prevalența consumului de droguri în rândul populației, fluctuațiile cantităților de droguri confiscate, numărul deceselor provocate de droguri și numărul de infracțiuni comise în raport cu legislația privind substanțele interzise.

Primul raport al ANA, publicat în 2004, conținea date legate de anul precedent, însă imaginea pe care o oferea era cumva lacunară în lipsa unor date statistice cu un grad mai mare de acuratețe sau a unor metodologii care au fost puse la punct abia în anii următori. Chiar și așa, imaginea de atunci era aproap idilică prin comparație cu situația de acum.

Numărul deceselor provocate de supradoze a fost de numai șapte, în toate cazurile fiind vorba de heroinomani. Numărul consumatorilor de heroină era o estimare vagă de 24.000 în București, fără să existe statistici pentru întreaga țară. Capturile de droguri din acel an era considerabil mai mici decât cele din ultimii ani, cu excepția heroinei, în cazul căreia s-a înregistat o captură peste media anilor ulteriori: 320 kg heroină, 70 kg cannabis,2 kg haşiş, 12,7 kg cocaină, 0,6 kg opium, 1,9 kg amfetamină şi derivaţi, 81.939 pastile de amfetamină şi derivaţi.

Digi24.ro

O femeie a găsit o poșetă în care erau acte, bani și telefoane lângă gara din Arad. A luat-o și acum e reținută

„Consumul de cocaină era încă neobişnuit în anul 2003, probabil datorită preţului de vânzare ridicat. În rândul liceenilor au fost identificate câteva cazuri de consum de cannabis şi derivaţi ai acestuia, precum şi de droguri sintetice ilegale (în special Ecstasy). Datele existente în 2003 nu au indicat un consum uzual de LSD sau crack”, se spunea în acel raport. Între timp, lucrurile s-au agravat la toți acești indicatori. Pe atunci, responsabilii din domeniul antidrog încă erau preocupați de consumului așa-ziselor substanțe volatile, un nume pretențios pentru arhicunoscutul aurolac care era inhalat de oamenii străzii, o problemă minoră față de riscurile pe care le presupune consumul din zilele noastre de droguri de sinteză.

Raportul din 2005 conținea pentru prima dată rezultatului unui studiu al prevalenței consumului de droguri în populația generală, cu vârste de la 15 la 64 de ani: 1,7% pentru cannabis, 0,4% pentru cocaină, 0,3% pentru ecstasy şi 0,2% pentru heroină. Cazuri de consum de LSD erau consemnate doar în Transilvania. Raportul similar din 2021, care conține datele aferente anului 2020, prezintă date mult mai sumbre. „10,7% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani au consumat cel puţin un tip de drog ilicitde-a lungul vieţii, în timp ce, 6% dintre ei au consumat și în ultimul an, iar 3,9% au consumat şi în ultima lună. Faţă de studiul anterior (cel din 2020 – n.red.), se observă creşteri pentru toate cele trei tipuri de consum, însă cea mai importantă este în cazul consumului din ultima lună, a cărui rată de creştere este de 2,2 ori”, se spune în raportul ANA.

Defalcat pe tipurile de droguri, consumul de-a lungul vieții este de 6,1% pentru canabis, 1% pentru ecstasy, 1,6% pentru cocaină/crack, 0,9% pentru heroină și 6,3% pentru NSP (noile substanțe psihoactive), în această din urmă categorie fiind incluse substanțele pentru care nici măcar nu existau informații că ar fi consumate precum „etnobotanicele” și droguri de sinteză apărute recent.

Apariția „etnobotanicelor”, momentul în care situația a scăpat de sub control

Un punct de cotitură în ce privește consumul de droguri s-a înregistrat la sfîrșitul deceniului trecut, odată cu apariția „etnobotanicelor” care, fiind droguri noi, nu s-au aflat pe lista substanțelor interzise timp de câțiva ani. În 2011, Agenția Națională Antidrog semnala că 1,6% din populație a consumat cel puțin o dată „etnobotanice”, consumul regăsindu-se și în urgențele medicale provocate de droguri, „legalele” depășind frecvent ponderea de 40% a acestor urgențe. La acea vreme, „etnobotanicele” erau disponibile în mod legal în 160 de magazine deschise în întreaga țară. Totuși, nivelul prevalenței consumului de droguri în populația generală era de numai 4,3% în 2010.

Digisport.ro

FOTO Gest golănesc, fără precedent, al unui luptător către fata din ring! Ce a urmat depăștește orice imaginație

În 2008 a fost introdusă o nouă metodologie de stabilire a deceselor provocate direct de către droguri, numărul ajungând la 23, după ce ani în șir a fost sub 10. În 2010, au fost raportate 34 de decese direct legate de consumul de droguri, alături de alte 15 decese pentru care s-a stabilit că motivul a fost consumul de droguri pe durată lungă. De atunci, numărul morților a rămas relativ stabil, dar chiar ANA are rezerve asupra acurateții statisticilor care nu conțin date din mai multe județe, de asemenea fiind posibil ca decesele indirecte provocate de droguri să fie mult mai numeroase.

Eficiența poliției și procurorilor DIICOT este cel puțin discutabilă la o analiză a datelor legate de capturile de droguri. Deși bilanțurile anuale indică tone de droguri capturate, cea mai mare parte este reprezentată de către canabis, un drog relativ puțin nociv prin comparație cu heroina, cocaina sau drogurile sintetice. De asemenea, în statisticile autorităților sunt incluse toate cantitățile de cânepă confiscate, deși doar o mică parte a plantei este folosită propriu-zis pentru consum. Practic, DIICOT se laudă și cu tulpinile de plantă, așa-numiții landani de cânepă, deși doar mugurii sunt folosiți efectiv ca marijuana.

Capturi sporadice reușite de procurori

Și mai îngrijorătoare sunt variațiile mari în ce privește capturile de droguri extrem de periculoase, atât din cauza efectelor, cât și al gradului de dependență pe care îl generează, precum sunt cocaina și heroina. În 2009, DIICOT a dat lovitura cu o captură de proporții astfel că a fost raportată o cantitate de 1,2 tone de cocaină confiscată. Însă în 2008 și 2010, cantitățile au fost de-a dreptul ridicole: 3,9 kilograme în 2008 și 2,5 kilograme în 2010. Din aceste variații nu rezultă decât un singur lucru: anume faptul că rareori autoritățile române reușesc să perturbe activitatea marilor rețele de traficanți de droguri, în rest confiscând doar cantități infime de la persoane care fie le folosesc pentru consum propriu, fie de la micii traficanți stradali.

Aceeași situație se regăsește dacă vom compara capturile de cocaină din 2019 și 2020, de 1.615 kilograme, respectiv 43 de kilograme. Trebuie spus că recordul din 2019 s-a datorat în exclusivitate episodului în care pachete de cocaină au ajuns pe plajele din Năvodari și Mamaia, în urma avariei unui vas folosit de traficanți. Practic, poliția și procurorii nu au avut niciun merit în această captură, ei nefăcând altceva decât să ridice pachetele de pe plajă.

În acest condiții, nu surprinde fapul că grosul cantităților de droguri confiscate este reprezentat de canabis: 143,09 kg, din care 80,82 kg de marijuana şi 62,278 kg de haşiş în 2010 sau 250 kg de marijuana la care se adaugă 110 kg de plante în 2014.

Consumatorii pedepsiți în continuare

Deși presa a făcut vâlvă recent că CIA a trecut România pe lista țărilor producătoare de canabis, în loc să fie considerată doar țară de consum, situația era cunoscută autorităților române de mai multă vreme, pe măsură ce a crescut numărut plantațiilor descoperite de autorități. Acest lucru s-a manifestat în creșterea spectaculoasă a cantității de plante de canabis care a ajuns la 2,8 tone în 2016. În schimb, cantitatea de muguri de plantă, a rămas destul de mică, de 142 kg, la care se adaută alte 100 kg de fragmente vegetale cu THC.

În 2020, captura a fost mai mică: 627 kg plante canabis, 40 kg fragmente vegetale cu THC. Bilanțul pe acel an a fost salvat de o captură record de 1.385 kg de hașiș, însă chiar aceste capturi majore, dar sporadice, indică faptul că traficul de canabis este cu mult mai amplu decât ce capturează autoritățile române. Au fost variații și de 70-80% ale cantităților totale de droguri capturate de la un an la altul.

În pofida indiciile clare că traficul și consumul de droguri au crescut constant în România, în ultimii aproape 20 de ani, numărul condamnărilor a variat în intervalul 500-1.000. De exemplu, în 2005 au fost condamnate 632 de persoane pentru comiterea de infracţiuni la regimul juridic al drogurilor şi precursorilor, în 2010 au fost 718, 913 în 2013, pentru ca în 2015 să atingă în vârf de 1.149.

În 2020 au fost înregistrate 627 de condamnări. Deși consumul în sine nu este pedepsit în România, deținerea de droguri în vederea consumului este în continuare incriminate. Incapabili să destructureze marile rețele de traficanție de droguri, procurorii continuă să se răzbune pe consumatori, deși aceștia sunt victimele traficului de droguri. Astfel, în 2020 au fost 49 de oameni trimiși la închisoare pentru deținere de droguri în vederea consumului propriu.