Dacă PSD, AUR și susținătorii lor afirmă că vor să dea jos guvernul condus de Ilie Bolojan pentru că acesta ar dori „să vândă țara” prin privatizarea unor pachete minoritare de acțiuni la companii de stat profitabile, reprezentanții și susținătorii PNL și USR acuză, la rândul lor, PSD că vrea să „vândă țara” prin sprijinul legislativ acordat unui proiect minier aflat lângă Roșia Montană.
Este vorba de proiectul minier de exploatare a aurului și cuprului de la Rovina, județul Hunedoara, prin cariere de suprafață și mine subterane. Rovina este situată la doar 50 de kilometri de Roșia Montană.
Euro Sun Mining, o companie canadiană care deține drepturile asupra zăcămintelor de la Rovina, consideră că în subsol sunt „resurse de metale strategice descoperite, conținând 7 milioane de uncii (circa 217 t) de aur și 1,4 miliarde de livre (cca. 635.000 t) de cupru în categoria resurselor măsurate și indicate”. La valoarea actuală de piață, rezervele de aur ar fi de peste 32 de miliarde de dolari, iar cele de cupru ar fi de aproape 7 miliarde de dolari. În total, aurul și cuprul de la Rovina ar valora aproximativ 39 de miliarde de dolari. „Producția medie anuală preconizată este de circa 3 tone de Au și 9.000 tone Cu”, spun reprezentanții Euro Sun Mining. „Altfel spus, exploatarea s-ar putea face progresiv pe aproape 17 ani”, mai spun specialiștii companiei.
Euro Sun Mining se chinuie de peste un deceniu să poată exploata resursele de aur de la Rovina, dar până acum nu a reușit să învingă organizațiile de mediu, dar mai ales localnicii care nu vor să-și vândă terenurile. Acest lucru a dus, în 2024, la blocarea proiectului, iar investiția părea că va fi abandonată.
Exploatarea aurului a fost însă blocată în urma unor procese intentate de ONG-uri de mediu. Momentul decisiv a venit în aprilie 2024, când Curtea de Apel Cluj a anulat definitiv avizul de mediu, document esențial pentru continuarea proiectului. Fără acest aviz, investiția nu mai poate avansa legal. Instanța a constatat atunci probleme majore în procedura de autorizare, în special lipsa unei evaluări corecte a impactului asupra mediului și neparcurgerea procedurii de consultare transfrontalieră. ONG-urile au susținut că documentația a fost incompletă și că nu au fost analizate corespunzător riscurile legate de deșeurile miniere și efectele asupra comunităților locale.
Însă dezvoltarea IT și a inteligenței artificiale a dus la creșterea nevoii de metale și aliaje rare, iar printre acestea se află și cuprul. Cuprul este situat în subsolul de la Rovina lângă minereul aurifer. Uniunea Europeană a decis să sprijine accesul la astfel de materiale și aliaje. Astfel, Comisia Europeană a adoptat Critical Raw Materials Act (2024), un regulament care sprijină extracția, procesarea și reciclarea materiilor prime critice, precum litiu sau pământuri rare. Actul stabilește obiective pentru 2030 (inclusiv 10% extracție internă) și simplifică procedurile pentru proiecte miniere, pentru a reduce dependența UE de importuri și a susține industriile strategice.
Acest regulament a oferit o nouă șansă Euro Sun Mining să exploateze aurul din subsol, dar să ajungă la acesta prin intermediul zăcămintelor de cupru. Asta pentru că minereul de cupru și aurul se găsesc unul lângă altul la Rovina. „Nu poate fi exploatat doar aurul sau doar cuprul. Dacă se face o exploatare acolo, trebuie să se exploateze și aurul, și cuprul sau invers”, ne-a explicat un fost director al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, agenție rebotezată acum Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon.
Însă, chiar dacă Euro Sun Mining poate cere acum exploatarea aurului pe motiv că va exploata și cuprul, mai rămâne o problemă. Legislația actuală cere companiilor miniere să dețină toate terenurile care vor fi afectate de viitoarea exploatare. Și aici Euro Sun Mining are o mare problemă, pe care nu o poate rezolva doar cu bani oferiți proprietarilor.
Asta pentru că, din 2021, Asociația Declic, membră a rețelei Mining Watch România, a devenit proprietară pe trei suprafețe de teren „situate strategic în zona depozitului de deșeuri”, așa cum a aflat FANATIK. „Dezvoltarea minei depinde de capacitatea companiei de a obține toate drepturile de proprietate de sub amprenta proiectului, astfel că obținerea terenurilor de către Declic a spulberat șansele companiei Euro Sun (n.r. – companie canadiană care face investițiile) de a începe proiectul minier în 2022”, ne spun reprezentanții asociației.
ONG-ul a achiziționat terenul de la Adriana Maucher, o localnică din Valea Rovinei. Aceasta a refuzat în ultimii ani să-și vândă terenurile companiei care dorește să exploateze aurul, pentru că nu are încredere în proiect. „Am adresat companiei în repetate rânduri întrebări legate de ce vor face în privința oamenilor care refuză să își vândă terenurile pentru a face loc acestei mine dezastruoase. Nu am primit niciodată un răspuns”, a declarat Adriana Maucher.
Conducerea companiei Euro Sun Mining și Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților și al PSD, s-au întâlnit pe 17 aprilie tocmai pentru a discuta un proiect care permite companiilor private să facă exproprieri. În cazul de la Rovina, ar permite Euro Sun Mining să cumpere forțat, la un preț de piață, terenul deținut acum de ONG-urile care se opun proiectului minier de 40 de miliarde de dolari.
Este vorba despre proiectul de lege L143/2026, inițiat de mai mulți parlamentari din încă actuala coaliție de guvernare. Proiectul a intrat deja în procedură parlamentară, fiind înregistrat la Senat în februarie 2026 și plasat în dezbatere în regim de urgență. Sorin Grindeanu nu a răspuns întrebărilor FANATIK legate de acest proiect și nici dacă susține exproprierile făcute în interes privat. Potrivit comunicărilor bursiere ale Euro Sun Mining, autoritățile române „au promis adoptarea accelerată a acestei legi”.
Însă, în plin război politic, PSD a ajuns să fie acuzat că susține acest proiect și că are interese obscure. „PSD pregătește un nou tun legislativ: exproprieri pentru companii private. Senatorii PNL au cerut ieri includerea proiectului de lege L143/2026 pe ordinea de zi a comisiilor de raport din Senat. Comisiile sesizate au votat raport de respingere. Urmează dezbaterea în Comisia de energie și votul în plen. PSD mizase pe adoptarea tacită – un mecanism prin care o lege trece de prima cameră a Parlamentului fără niciun vot, dacă nu e pusă pe ordinea de zi în termen. Fără intervenția senatorilor PNL, L143/2026 ar fi trecut de Senat fără ca un singur senator să fi ridicat mâna pentru ea”, se arată într-un comunicat al PNL.
FANATIK a aflat de la foști colaboratori ai Euro Sun Mining că grupul canadian ar putea cere daune României dacă statul nu va permite exploatarea aurului și a cuprului de la Rovina. Asta pentru că proiectul a fost selectat de Comisia Europeană pentru a beneficia de finanțări pentru exploatarea cuprului din subteran. Comisia a aprobat primele 47 de proiecte strategice în baza Critical Raw Materials Act pe 25 martie 2025, iar lista include proiecte pentru materii prime precum cuprul.
Pentru a-și susține investiția, Euro Sun Mining a anunțat pe 20 iunie 2025 un acord preliminar pentru o facilitate de până la 200 de milioane de dolari destinată proiectului Rovina Valley Copper-Gold. Pe 10 iulie 2025, compania a anunțat și acorduri de finanțare și offtake, inclusiv cu fondul elvețian Trafigura, care ar putea prelua până la 100% din producția comercială timp de nouă ani.
„Dacă proiectul exproprierilor private va fi aplicat, atunci România trebuie să permită exploatarea resurselor miniere de la Rovina, cu toate autorizațiile de mediu și de urbanism. Altfel, statul român riscă să piardă ușor în urma unui proces internațional, mai ales dacă grupul are acorduri de vânzare a producției”, ne-a explicat un avocat specializat în arbitraje internaționale.
În acest context, accesul Euro Sun Mining la terenul deținut de activiștii de mediu ar putea decide dacă România va ajunge sau nu să plătească despăgubiri de miliarde, ne-a mai explicat acesta. Reprezentanții Euro Sun Mining nu ne-au răspuns la întrebările FANATIK legate de dorința companiei de a cere daune statul român în cazul în care nu va ajunge să exploateze aurul și cuprul de la Rovina, resurse evaluate astăzi la aproape 40 de miliarde de dolari.