România, magnet pentru studenții străini la medicină. Ce scrie celebrul săptămânal The Economist

După ce s-a chinuit să obțină un loc la o universitate de medicină în Franța, Louise Louvet a ascultat cu reticență sfatul unui prieten: să dea o șansă României. “Credeam că în niciun caz nu mă voi muta acolo”, spune ea, acum studentă în anul al șaselea la Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca, pentru publicația The Economist.

România, magnet pentru studenții străini

Potrivit săptămânalului britanic, studenta din Franța s-a arătat încântată de condițiile din Cluj-Napoca și modul în care era predată materia la universitate. „O vizită în campus i-a schimbat rapid părerea. Mulțimea de studenți internaționali și accentul la universitate pe practică au oferit un contrast binevenit față de învățarea pe de rost pe care o experimentase în Franța. “După asta, mi-am spus gata, voi veni aici”, notează cei de la The Economist.

Săptămânalul economic subliniază că acest caz al Louisei nu este neobișnuit pentru țara noastră. „România produce un număr impresionant de medici în fiecare an. În 2021, țara se mândrea cu aproximativ 26 de absolvenți de medicină la 100 000 de locuitori: mai mult decât în aproape orice țară din OCDE, un club de 38 de economii bogate.

Printre noii absolvenți, studenții internaționali îi devansează pe localnici. Cifrele OCDE arată că, în timp ce numărul total de locuri la cursurile de medicină din România a crescut cu 17 % între 2011 și 2019, cel al cursurilor de medicină în limbi străine a crescut cu 75 %”, arată sursa citată.

Digi24.ro

Culturistul „cel mai monstruos din lume” a murit la numai 36 de ani. Avea o dietă supraîncărcată cu proteine

Aproape o treime din toate programele de medicină din România sunt acum predate fie în franceză, fie în engleză. În 2020, ultimul an pentru care cifrele guvernamentale sunt disponibile public, aproximativ 12 000 de studenți străini studiau medicina, stomatologia sau farmacologia, sunt alte cifre citate de săptămânalul britanic.

Călătoria în Transilvania/ România este o opțiune atractivă pentru medicii aspiranți, chiar și din țările occidentale. Aici, cea mai importantă restricție o reprezintă costurile, care limitează adesea numărul de locuri în programele medicale din țările de origine. În Franța, mai puțin de un sfert dintre studenții care aplică pe locule finanțate de la buget, la medicină, sunt admiși în fiecare an.

În România, condițiile de admitere sunt mai puțin stricte: universitățile cer adesea puțin mai mult decât o diplomă de liceu, iar unele au renunțat la examenele de admitere. Recunoașterea diplomelor la nivelul UE înseamnă că, teoretic, după absolvire, studenții își pot practica meseria în țară.

Costurile reduse de școlarizare și de trai pot fi, de asemenea, un avantaj. În România, taxele anuale de școlarizare variază între 3 000 și 8 500 de euro. În Marea Britanie, în schimb, studenții trebuie să plătească anual 9 250 de lire sterline (11 000 de euro).

Digisport.ro

Ion Țiriac: ”Din păcate, Mircea Lucescu a luat echipa națională”

Profit pentru facultățile din România

Facultățile de medicină din România au fost dornice să profite de cererea venită din partea studenților străini, notează cei de la The Economist.

„De obicei, acestea sunt libere să își stabilească propriile cote de admitere, atât timp cât acestea sunt aprobate de o agenție independentă de acreditare. Multe au devenit creative în ceea ce privește studenții străini. Universitatea din Cluj-Napoca, de exemplu, merge pe mâna francezilor. Este membră a Agence Universitaire de la Francophonie, o rețea globală de instituții de învățământ superior francofone, și oferă ajutor studenților care doresc să facă stagii de practică în spitale franceze.

Universitatea din Târgu Mureș, la rândul său, are o margine teutonă distinctă și a deschis un campus la Hamburg în 2019. Veniturile suplimentare de la studenții străini ajută școlile medicale românești să recruteze și să păstreze personalul academic, precum și să investească în modernizarea facilităților, notează profesorul Bogdan Popescu de la Universitatea Carol Davila”, mai arată sursa citată.

Cu toate acestea, în ciuda faptului că școlile sale medicale sunt în plină expansiune, România suferă de mult timp de un deficit de medici. Aderarea la UE a fost benefică pentru studenții itineranți care se îndreaptă spre est, dar un alt rezultat a fost exodul medicilor români spre vest. Aproximativ o treime din toți medicii români emigrează în țări mai bogate.

Principalele motive sunt salariile mici (în Germania, ei pot câștiga mult mai mult) și spitalele prost echipate de acasă. Bogdan Popescu remarcă faptul că emigrarea a început să încetinească, în mare parte datorită salariilor mai bune și investițiilor din țară. Unii studenți internaționali aleg, de asemenea, să rămână, adaugă el. „Întrebată dacă se vede rămânând în România, Louise ridică din umeri. Ea se va întoarce în Franța. Și acolo există un deficit de medici”, a declarat aceasta.