News

Cum a fost posibilă intrarea României în NATO. Momentele cheie și înțelegerile care au dus la aderarea noastră

Cum a fost posibilă intrarea României în NATO și cine a făcut posibilă aderarea țării noastre în alianță. Ce beneficii am avut imediat după, dar și ce obligații.
21.11.2021 | 09:00
Cum a fost posibila intrarea Romaniei in NATO Momentele cheie si intelegerile care au dus la aderarea noastra
19 ani de când țara noastră a fost invitată să devină membru în NATO! Sursa foto - colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

21 noiembrie 2002 a fost data la care NATO a invitat o serie de țări să devină membre. Printre ele s-a aflat și România. Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia au primit și ele acceptul și au început să facă primii pași pentru aderarea la Alianța Nord Atlantică.

Interesant este că țara noastră a solicitat formal aderarea la NATO încă din 1993. Un an mai târziu, România a fost primul stat care a răspuns invitației lansate de NATO de a participa la Parteneriatul pentru Pace, program destinat cooperării euro-atlantice în materie de securitate, cu rol major în procesul de includere a noi membri în NATO.

ADVERTISEMENT

19 ani de când România a fost invitată să devină membru NATO!

Cu toate acestea, România nu a mai înaintat și a avut nevoie să se schimbe din temelii pentru a putea continua. Abia în luna aprilie a anului 1999, NATO a lansat Planul de acțiune în vederea admiterii de noi membri.

În cadrul acestui mecanism, România și-a elaborat propriul Plan Național Anual de pregătire pentru Aderare, un program care stabilea obiective, măsuri și termene de realizare în vederea orientării, susținerii și evaluării eforturilor făcute în pregătirea pentru aderarea la Alianță.

ADVERTISEMENT

La Summit-ul NATO de la Praga, desfășurat în perioada 21-22 noiembrie 2002, pe baza evaluării progreselor înregistrate de statele candidate, șefii de state și de guverne ai țărilor membre ale NATO au decis în cele din urmă invitarea României.

Câteva luni mai târziu, România a avut parte și de un moment solemn în care ambasadorii tuturor statelor membre au semnat Protocoalele de aderare la NATO pentru noi și celelalte șase state invitate să adere. Pentru acomodarea cu modul de lucru al NATO, statele invitate au fost implicate treptat în activitățile Alianței, prin participarea, ca observatori, la lucrările majorității structurilor aliate.

ADVERTISEMENT

Punctul final a fost pus pe 29 martie 2004, atunci când România a devenit membru cu acte în regulă. Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului român la sediul NATO.

Cum a fost posibilă aderarea României la NATO

După atentatele teroriste din Statele Unite, de la 11 septembrie 2001, Parlamentul României a hotărât participarea statului român ca aliat de facto al NATO în lupta împotriva terorismului cu toate mijloacele, inclusiv militare. Mai mult decât atât, deși a fost sărită din schema inițială, România a oferit Alianţei Nord-Atlantice acces la spaţiul său aerian, maritim şi terestru.

ADVERTISEMENT

Felul în care militarii români s-au prezentat la operaţiuni de menţinerea păcii şi de stabilizare în zone de conflict din Balcani şi Afganistan, dar și angajamentul ferm de participare în coaliţia împotriva terorismului au constituit argumentele supreme pentru invitarea României în alianță.

La două zile de la decizia istorică de la Praga, preşedintele SUA, George W. Bush nu a mai ezitat și a venit să viziteze România. În Piaţa Revoluţiei din Bucureşti, Bush a promis că NATO va lupta mereu umăr la umăr cu România în cazul în care țara noastră va fi ameninţată sau atacată.

A existat sau nu o discuție între Emil Constantinescu și Ion Iliescu pe tema NATO

De remarcat că în 1997, la summit-ul NATO de la Madrid, Statele Unite și Marea Britanie au fost țările care s-au opus aderării României. Franța, singurul stat puternic care ne-a susținut nu a mai avut ce face.

Cu toate acestea, când NATO a intervenit militar în Iugoslavia, România a pus la dispoziţie spaţiul aerian pentru survolul avioanelor și a interzis accesul celor rusești.

Mai mulți experți politici au vorbit atunci despre o înțelegere făcută de Emil Constantinescu cu Ion Iliescu. Președintele în exercițiu i-ar fi promis liderului PSD că nu mai candidează dacă social democrații se abțin de la votul în care li se permitea forțelor Aliate să folosească spațiul românesc aerian.

Așa s-a și întâmplat, ambele înțelegeri fiind respectate cu sfințenie. FANATIK a scris AICI despre cum Emil Constantinescu s-a retras din cursa pentru un nou mandat.

Ce beneficii a avut România după aderare

Discutăm în primul rând despre liniște. Amenințarea Rusiei a devenit din ce în ce mai mică, în timp ce militarii americani și-au creionat baze în țara noastră. De alfel, prin dialog şi parteneriate, NATO contribuie la prevenirea conflictelor în interiorul şi în afara frontierelor statelor sale membre.

Alianţa se laudă că promovează valorile democratice şi militează pentru rezolvarea paşnică a disputelor. În cazul în care eforturile diplomatice eşuează, aceasta deţine capacitatea militară necesară în vederea îndeplinirii operaţiilor de gestionare a crizelor şi a celor de menţinere a păcii, în mod individual sau în cooperare cu alte ţări şi organizaţii internaţionale.

NATO se laudă, de asemenea, cu o a treia dimensiune care constă în activităţi în domeniul planificării urgenţelor civile şi sprijinul acordat aliaţilor şi partenerilor în cazul producerii dezastrelor, precum şi în promovarea cooperării în domeniul ştiinţei şi mediului.

Cum funcționează NATO

Fiecare ţară membră are o delegaţie permanentă la sediul politic al NATO din Bruxelles. Aceasta este condusă de un ambasador, care reprezintă guvernul ţării sale pe timpul consultărilor şi în procesul decizional care se desfăşoară în cadrul Alianţei.

Consiliul Nord Atlantic este principala structură politică de luare a deciziilor Alianţei. Acesta se întruneşte la diferite niveluri şi este prezidat de secretarul general al NATO, care sprijină statele membre în vederea ajungerii la un acord privind aspectele de importanţă deosebită.

Atunci când Consiliul Nord Atlantic decide desfăşurarea unei operaţii, statele membre contribuie la aceasta cu forţe, pe bază de voluntariat. Forţele se reîntorc în ţările de unde provin, după încheierea misiunii. Structura militară de comandă are rolul de a coordona şi conduce aceste operaţii. Această structură este compusă din state majore şi baze situate pe teritoriul diferitelor ţări membre.

Activitatea zilnică, structurile civile şi militare şi programele de investiţii ale NATO sunt finanţate din bugetele comune, la care statele membre contribuie în conformitate cu o formulă agreată de participare la acoperirea costurilor.

ADVERTISEMENT