News

România, neputincioasă în fața unui nou Colectiv. Paturile pentru marii arși sunt de aproape trei ori sub necesar

La șase ani de la incendiul din Colectiv, numărul paturilor pentru marii arși este de aproape trei ori mai mic decât necesarul estimat, iar o mare parte a pacienților sunt transferați în străinătate.
30.10.2021 | 13:05
Romania neputincioasa in fata unui nou Colectiv Paturile pentru marii arsi sunt de aproape trei ori sub necesar
Numărul paturilor pentru marii arși nu a fost crescut substanțial după tragedia de la Colectiv/ Colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

În momentul dezastrului de la Colectiv, în România existau doar 11 paturi pentru tratarea cazurilor severe de arsuri, în condițiile în care 146 de persoane aflate în club pe 30 octombrie 2015 au avut nevoie de spitalizare.

De atunci, în cei șase ani scurși, numărul de paturi pentru marii arși din spitalele românești a fost suplimentat cu numai 15, deși autoritățile estimează necesarul minim la 70.

ADVERTISEMENT

Astfel că în continuare, marii arși sunt transferați în străinătate, iar în afară de lipsa paturilor, încrederea redusă în sistemul sanitar din țară îi face pe pacienți sau pe familiile lor să ceară tratarea peste hotare.

Trei centre pentru marii arși, abia în 2024

Deși catastrofa de la Colectiv a arătat o problemă mare a sistemului sanitar, pașii făcuți pentru remedierea acesteia au fost foarte timizi. Abia în 2024 se speră că se va rezolva problema după construirea, cu bani de la Banca Mondială, a trei centre de tratare a marilor arși la București, Timișoara și Tîrgu Mureș.

ADVERTISEMENT

Aproximativ 10.000 de pacienţi se prezintă anual la camerele de gardă pentru leziuni cu arsură, dintre aceştia 4.000 rămân internaţi pentru supraveghere de specialitate şi pentru tratament şi recuperare ulterioară. Din numărul total de pacienţi care se prezintă în spitalele noastre 1.400 – 1.500 de pacienţi sunt diagnosticaţi cu arsuri de gravitate medie sau severă. Este un număr foarte mare de pacienţi chiar şi pentru ţările care se confruntă cu conflicte armate”, preciza, în luna iulie a acestui an, secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Monica Althamer.

În momentul de față, în București sunt 11 paturi pentru marii arși, la Iași și Timișoara câte cinci, iar la Brașov două. Creșterea numărului de paturi a început greoi, iar meritul nu a aparținut întotdeauna statului român. De exemplu, la Brașov cele două paturi au fost amenajate cu toate dotările în urma unui donații din mediul privat făcute la sfârșitul lui 2018.

ADVERTISEMENT

La Iași a fost inaugurată în octombrie 2019 Clinica de Chirurgie Plastică și Arsuri după nu mai puțin de opt ani de la începerea lucrărilor. Clinica are 20 de paturi, dintre care cinci pentru marii arși. În august alte trei paturi au fost date în folosință la Spitalul Bagdasar Arseni din București.

Numărul insuficient al paturilor a obligat autoritățile să transfere pacienții pe care nu-i pot trata la spitalele din străinătate. Din 2016 până la jumătatea acestui an, au fost 52 de persoane care au fost transferate peste hotare, iar costurile au trebuit suportate de către statul român. Este vorba de aproximativ 5.000.000 de euro, potrivit Monicăi Althamer.

ADVERTISEMENT

Estimarea optimistă a autorităților este că în 2024 va exista un număr de paturi apropiat de necesar după construirea celor trei mari centre de la Timișoara, Tîrgu Mureș și Spitalul Grigore Alexandrescu din București pentru care s-au alocat deja în buget 190.000.000 euro. Chiar și după contruirea acestora, va persista o altă problemă majoră: în România nu există nici măcar un centru de recuperare pentru pacienții care au suferit arsuri grave, fiind cunoscut că recuperarea acestora este anevoioasă, de lungă durată, iar sechelele pot fi permanente.

Și incompetența ucide

Autoritățile știau de multă vreme că tratarea arsurilor grave este o problemă majoră, chiar dinainte de catastrofa de la Colectiv, însă proiectele de construire a infrastructurii necesare au fost blocate chiar de către incompetența unor angajați ai statului, după cum a reunoscut chiar șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat.

Proiectele au stat pe loc fie uneori pentru că unii care s-au ocupat de aceste proiecte n-au avut interesul și nu și-au dat interesul să le rezolve, pentru că era o muncă titanică, fie că era vorba de incompetență, fie că era vorba la un moment dat de cineva care să ți le blocheze pe niște chichițe juridice. Ne confruntăm în orice proiect cu astfel de situații”, spunea Arafat pe 23 iulie, într-o emisiune la Digi24.

Pe lângă lenea și prostia unor angajați ai statului care au ajuns să fie recunoscute public de către înalți demnitari, sistemul medical românesc este privit cu neîncredere, mai ales după catastrofa de la Colectiv. „Chiar nu avem nevoie de nimic”, spunea ministrul de atunci al Sănătății, Nicoale Bănicioiu, pe 1 noiembrie 2015.

Ulterior, s-a dovedit că spitalele din România nu aveau paturi suficiente pentru marii arși, iar transferul răniților din Colectiv a fost întârziat nepermis de mult astfel că unii dintre ei au murit cu zile, mai ales după ce au contactat infecții nosocomiale. Scandalul Hexi Pharma a decredibilizat și mai mult sistemul sanitar, iar încrederea se câștigă greu.

Pacienții se tem de spitalele românești

Și premierul Florin Cîțu a recunoscut, într-o declarație făcută după explozia de la rafinăria Petromidia, că familiile celor arși nu vor ca aceștia să fie tratați în România.

Ar trebui să ne întrebăm de ce familiile cer ca pacienţii, în special pacienţii arşi, să fie transferaţi în străinătate (…) Se pare că de fiecare dată, aproape, am avut şi acea problemă şi la Piatra Neamţ şi acum familiile cer ca aceste persoane care au suferit în accident să fie transferate în străinătate”, spunea Cîțu.

Potrivit lui Raed Arafat, a crescut capacitatea sistemului de a trata aici marii arși, însă neîncrederea generalizată face ca uneori și medicii să fie timorați în a-și asuma tratarea acestor cazuri, pe lângă cererile de transfer făcute de către familii.

Recâștigarea încrederii se face în mai multe forme și în mai multe modalități, nu într-un singur mod. Dacă eu vă spun că, de exemplu, la Floreasca am avut pacienți arși grav care au scăpat, dacă eu vă spun că am avut un pompier acolo, acum un an și jumătate, am primit zeci de telefoane să-l mut în afara țării și medicul de acolo a zis nu, moare pe drum, lăsați-l aici că-l scot. Și l-a scos și a scăpat omul”, a spus șeful DSU.

Însă în pofida eforturilor individuale, realitatea după șase ani de la Colectiv este sumbră: același stat care s-a dovedit neputincios în fața acelei catastrofe a făcut foarte puțin pentru a-și îmbunătăți capacitatea de răspuns la dezastre de acest tip, iar neîncrederea în sistem a românilor este aproape generalizată.

ADVERTISEMENT
Tags: