News

România, pe lista statelor care ar putea interzice rețelele sociale la copiii sub 16 ani. Ce riscă Facebook, TikTok sau Instagram dacă nu se conformează

Țările care interzic accesul adolescenților sub 16 ani pe rețelele sociale se confruntă cu riscuri majore: marile platforme precum Facebook, TikTok și Instagram ar putea decide să se retragă de pe piață.
04.12.2025 | 16:10
Romania pe lista statelor care ar putea interzice retelele sociale la copiii sub 16 ani Ce risca Facebook TikTok sau Instagram daca nu se conformeaza
Facebook, Instagram, Tiktok ar putea să nu mai fie accesibile pentru copiii români, a anunțat un oficial din Australia, primul stat care a adoptat această măsură / Colaj foto: Fanatik
ADVERTISEMENT

Ce se întâmplă când milioane de adolescenți sunt excluși de pe rețelele sociale? Măsura, menită să protejeze tinerii de riscurile online, aduce însă și provocări: operatorii ar putea decide să își retragă serviciile de pe piață, complicând implementarea legii.

Australia interzice social media pentru persoanele sub 16 ani

În Australia, începând cu 10 decembrie 2025, va intra în vigoare o lege istorică care interzice persoanelor sub 16 ani să dețină conturi pe principalele platforme de social media. Guvernul de la Canberra prezintă această măsură ca o metodă necesară pentru protejarea adolescenților de riscurile online, precum expunerea la conținut inadecvat, presiunea socială sau efectele negative asupra sănătății mintale.

ADVERTISEMENT

Legea, implementată în premieră, se aplică inițial următoarelor platforme majore:

  • Facebook
  • Instagram
  • TikTok
  • Snapchat
  • X (fost Twitter)
  • YouTube
  • Reddit
  • Twitch
  • Kick
  • Threads

Potrivit noii reglementări, platformele trebuie să ia măsuri pentru a verifica că utilizatorii au vârsta minimă de 16 ani. În caz contrar, acestea riscă amenzi semnificative, care pot ajunge până la 50 de milioane de dolari australieni, adică 28 de milioane de euro.

ADVERTISEMENT

Motivul din spatele interdicției minorilor în online

Guvernul australian susține că regimul actual al „auto‑declarării” vârstei, prin checkbox-uri sau pop-up-uri, este insuficient și ineficient. Conform autorităților, rețelele sociale expun copiii la riscuri serioase, cum ar fi conținutul nepotrivit, bullying-ul, presiunea socială, dependența și efectele negative asupra sănătății mintale.

ADVERTISEMENT

Ministra Anika Wells a subliniat că scopul noii legi este să transfere responsabilitatea către platforme și nu către copii sau părinți, astfel încât verificarea vârstei să fie aplicată automat și uniform. Această măsură urmărește să protejeze adolescenții prin restricții clare și mecanisme de control mai sigure, reducând expunerea acestora la pericolele digitale.

În discursul său, ministra a menționat că printre că măsura urmează să se adopte și la nivelul Comisiei Europene, enumerând state precum: Franța, Danemarca, Grecia, România și Noua Zeelandă.

ADVERTISEMENT

Posibile riscuri pentru România în contextul noii legi australiene

Având în vedere că și România se regăsește pe lista oficială a țărilor menționate de autoritățile australiene, FANATIK a consultat un specialist cu greutate în industria securității cibernetice, Alexandru Panait, pentru a analiza implicațiile unei astfel de măsuri în țara noastră.

Expertul subliniază că, deși legea urmărește protejarea copiilor și adolescenților, există și anumite riscuri. Anume, marile platforme de social media ar putea decide să se retragă de pe piețele unde restricțiile sunt considerate prea stricte.

„Procesul pentru a se implementa așa ceva este unul simplu, se votează în Parlament și după se adoptă legea, și se implementează forțat de către rețele de socializare, asta dacă își mai doresc să rămână pe teritoriul țării.

Lipsa mecanismelor de verificare a vârstei, principala problemă a implementării

Problema cea mai mare este că nu există mecanisme concrete prin care să se garanteze că utilizatorul nu are sub 16 ani. Dacă va fi pur și simplu un pop-up, un checkbox unde bifezi că îți asumi că ai peste 16 ani, un sistem legislativ pe așa ceva ar fi total ineficient. Spun asta pentru că nu ar împiedica copiii să aibă cont pe social media nici în România, dar nici în alte părți ale lumii.

Și, de punctat, în momentul în care intră în vigoare o astfel de lege, automat trebuie blocate și conturile celor care o folosesc deja”, a declarat, pentru FANATIK, Alexandru Panait, expert în securitate cibernetică.

Identitatea digitală și utilizarea buletinului unic

Pentru ca legea să fie eficientă și să împiedice minorii să o ocolească, este nevoie de mecanisme sigure de verificare a vârstei. Panait menționează că soluția ar putea fi introducerea unei identități digitale sau utilizarea buletinului unic. Alternativ, verificarea ar putea fi realizată prin operatorii de telefonie mobilă, care ar trimite un cod doar dacă vârsta utilizatorului corespunde.

„Ca să se poată implementa cu adevărat, fără a permite fentarea, ca să spunem așa, de către copiii sub 16 ani când utilizează platformele de rețele sociale, ar trebui să fie o identitate digitală. Și doar pe baza identității digitale sau a buletinului unic, să poți să-ți faci cont pe rețelele de socializare și astfel poți garanta că nu ai vârsta sub 16 ani.

Sau, eventual se poate prin operatorii de telefonie mobilă. Când se face abonament ei să aibă în evidență lor vârsta și să trimite cumva un cod prin operatorul mobil. Codul respectiv se primește dacă vârsta este într-adevăr corespunzătoare”, a ținut să evidențieze fondatorul Gov-Smart.

De ce legea singură nu poate opri fenomenul

Panait atrage atenția asupra limitărilor majore ale unei legi care nu este susținută de o tehnologie adecvată, explicând că, fără instrumente digitale eficiente, verificarea vârstei utilizatorilor rămâne aproape imposibilă.

„Este extrem de dificil să-ți dai seama dacă copilul respectiv are 14 sau 17 ani. În cazul copilor de 7-8 ani, acolo e foarte ușor să-ți dai seama.

În concluzie, o lege în acest sens nu ar opri fenomenul fără să existe unelte digitale. Aceastea sunt necesare ca să nu permită utilizarea platformelor sociale în afara cadrului legislativ”, a spus, în final, pentru FANATIK, Alexandru Panait.

Reacțiile marilor platforme la noile restricții pentru minori

Unele companii au început deja să ia măsuri pregătitoare pentru aplicarea noii legislații. Meta a propus ca verificarea vârstei utilizatorilor să fie responsabilitatea magazinelor de aplicații, precum App Store sau Google Play, în loc să revină direct rețelelor sociale.

De asemenea, platforma de streaming YouTube și-a exprimat rezerve față de interdicția care va intra în vigoare pentru persoanele sub 16 ani, descriind-o drept o măsură „riscantă”. YouTube a precizat că, începând cu 10 decembrie, toți conturile utilizatorilor minori vor fi restricționate automat, bazându-se pe datele de vârstă pe care utilizatorii le-au furnizat la crearea conturilor Google, folosite pentru logarea pe platformă.