România, pe o bombă cu gaz. Date alarmante: morții din explozii, de 100 de ori mai mulți decât în Europa de Vest

Cum a ajuns România să fie de 100 de ori mai periculoasă decât vestul Europei la exploziile de gaze? De ce mor anual zeci de oameni în tragedii care ar putea fi evitate?

România înregistrează de 100 de ori mai multe victime din cauza gazelor decât vestul Europei

Pe fondul incidentelor grave din ultimele zile, de la explozia din Rahova, la cea din Râmnicu Sărat și Dej, a fost realizat un studiu care arată o realitate cutremurătoare: România se află departe de standardele europene în materie de siguranță a sistemelor de distribuție a gazelor.

Conform raportului MARCOGAZ privind Siguranța Sistemelor de Distribuție Gaze în Europa de Vest, analizat pentru perioada 2017–2022, accidentele din opt țări vest-europene au fost rare, iar deceselor au fost aproape inexistente, comparativ cu România, unde scurgerile de gaze provoacă de 100 de ori mai multe victime raportat la 50.000 km de conducte.

De ce decesele și accidentele depășesc media europeană?

O privire comparativă asupra siguranței rețelelor de gaze arată diferențe dramatice între România și Europa de Vest. Conform raportului mai sus menționat, totalul rețelelor de distribuție acoperă 1,235 milioane km, deservind 68,1 milioane de clienți.

Digi24.ro

Dani Mocanu a fost condamnat definitiv la 4 ani de închisoare. Faptele pentru care a fost trimis manelistul după gratii

În această perioadă, accidentele raportate au fost între 12 și 32 pe an, iar decesele au fost extrem de rare: 7 în 2019 și 13 în 2021, zero în restul anilor. Astfel, frecvența medie a accidentelor se situează la aproximativ 1 accident la 50.000 km de rețea, iar media deceselor este de 0,13 decese la aceeași distanță.

Digisport.ro

FOTO Ce a putut să trăiască Teodora Stoica în 24 de ore, la 10.600 km de România: ”Lovea cabana”

Cât de sigură este țara noastră comparativ cu Europa de Vest?

În România, situația este însă alarmant diferită. Potrivit estimărilor AEI, rețeaua analizată de 0,049 milioane km deservește aproximativ 3,8 milioane de clienți. În fiecare an se înregistrează între 100 și 300 de accidente, soldate cu 10–30 de decese. Raportat la distanța rețelei, frecvența accidentelor ajunge la 150 accidente/50.000 km, iar frecvența medie a deceselor este de aproximativ 15 decese/50.000 km de rețea.

Practic, România înregistrează de peste 100 de ori mai multe decese și de 150 de ori mai multe accidente la aceeași distanță de conductă decât statele din Europa de Vest.

Cum explică expertul tragediile din cauza gazelor naturale

Plecând de la aceste cifre alarmante, FANATIK l-a contactat pe Dumitru Chisăliță, expert în siguranța rețelelor de gaze, care a explicat de ce ne aflăm în această situație și ce putem face pentru a reglementa domeniul.

„Aș împărți subiectul, dacă vreți, în două, așa cum stabilește legea. În primul rând discutăm de ceea ce se întâmplă în interiorul clădirii, unde avem responsabilitatea, în primul rând, a clientului de a realiza verificări, reparații, în situația în care există defecte în instalația de utilizare a gazelor naturale, dar și în ceea ce privește utilizarea corectă a instalației și a aparatelor care fac parte din această instalație, inclusiv a sistemelor de protecție, așa cum sunt senzorii. 

Ce ne spune Dumitru Chisăliță despre responsabilitățile în siguranță?

În același timp, tot în interiorul clădirii și firmele care vin trebuie să realizeze aceste servicii cu maximă seriozitate, de așa fel încât, în momentul în care pleacă de acolo, să fie conviști că instalația este una sigură și poate să fie folosită fără potențiale incidente de către client.

Dacă discutăm de partea stradală, aici avem operatorii de distribuție, care, de asemenea, trebuie să abordeze cu maxim profesionalismul evidențiarea eventualelor scăpări, pierderi de gaze naturale prin verificări. Există, prevăzut în lege, o periodicitate a acestor verificări și a trebuie să fie respectată cu strictețe”, a declarat Dumitru Chisăliță, pentru FANATIK.

Cum poate România să reducă riscurile exploziilor?

Expertul subliniază că soluțiile există și țin de verificări regulate, mentenanță preventivă și educația publică privind siguranța gazelor. Prin aplicarea acestor măsuri, România ar putea reduce riscul tragediilor de zeci de ori și ar putea alinia nivelul de siguranță la standardele europene.

„În același timp, cred că e nevoie de o campanie mult mai amplă de informare, pentru că noi suntem obișnuiți ca să acționăm reactiv. Am avut un accident, se vorbește două, trei zile despre accident, mai puțin de prevenție, punct, și ce trebuie făcut în continuare pe linia aceasta, și mai ales care sunt lecțiile care trebuie învățate, astfel încât situația de acest gen să nu se mai repete, sau oricât posibil, să nu se mai repete în viitor.

Dacă în urma acestei campanii lucrurile nu se vor îmbunătăți, atunci există și posibilitatea modificării cadrului legislativ, pe care eu personal nu le exclud. Nu aș sărit direct la a reveni la ceea ce era înainte de 2011, dar nici nu exclud această variată.

Nu doar educație, ci și conștiință

Educație și în același timp conștiință. Nu-i vorba doar de educație, e vorba și de conștiință. Foarte mulți oameni sunt bine educați. Cu toate acestea abordează lucrurile într-un mod mai sumar și atunci, da, aceasta poate să aibă anumite repercusiuni.

Dacă nu am nicio repercusiune, dacă eu nu pățesc nimic în situația în care nu fac o anumită acțiune, bineînțeles că oamenii au început să nu mai facă. Până la urmă, principiul acțiunii și reacțiunii este ceea ce guvernează viața noastră. Atât timp când nu există o reacțiune, de multe ori și acțiunile care dispar sau nu se mai fac la același nivel de calitate”, a mai menționat specialistul in energie.

Ce cauzează diferența uriașă dintre siguranța din România și Vestul Europei

Analiza arată că sistemele de distribuție a gazelor din țările vest-europene se află la un nivel extrem de ridicat de protecție, cu îmbunătățiri constante în timp. Majoritatea problemelor raportate au fost provocate de factori externi rețelei, precum lucrări de săpături, erori umane sau deteriorări cauzate de coroziune.

În peste 80% dintre incidente, nu s-au înregistrat victime, iar mortalitatea a scăzut dramatic față de anii ’90, fiind de 10‑20 de ori mai redusă. De asemenea, vârsta conductelor nu a condus la o creștere a pericolului, atâta timp cât întreținerea și verificările tehnice au fost efectuate corespunzător.

În contrast, în România situația este de-a dreptul alarmantă: la fiecare kilometru de conductă, numărul deceselor este de aproximativ 100 de ori mai mare decât în Vest, iar frecvența accidentelor este de aproape 150 de ori superioară. Diferența uriașă subliniază deficiențele majore în mentenanță, controale și conștientizare, care transformă infrastructura națională de gaze într-un risc constant pentru cetățeni.

Sfaturile Asociația pentru Energie și Infrastructură

Potrivit AEI, pentru a reduce riscurile și a proteja populația, este necesară o revizuire completă a procedurilor de verificare, întreținere și reparație a instalațiilor de gaze. Modernizarea infrastructurii trebuie accelerată prin înlocuirea conductelor vechi de metal și adaptarea sistemelor la standarde actuale.

Un pas esențial îl reprezintă mentenanța predictivă, bazată pe tehnologii moderne, senzori și inteligență artificială, care să permită identificarea rapidă a punctelor critice. De asemenea, inspecțiile locuințelor trebuie să fie stricte și obligatorii, iar nerespectarea regulilor să fie sancționată ferm.

Este vitală și educarea populației prin campanii naționale, pentru a crește gradul de conștientizare în privința riscurilor gazelor. În paralel, raportarea incidentelor trebuie să fie complet transparentă, prin crearea unui registru public cu accidentele și cauzele lor.

În plus, digitalizarea integrală a operatorilor ar permite monitorizarea în timp real și intervenții rapide în caz de urgență, contribuind la reducerea dramatică a pericolelor asociate utilizării gazelor în locuințe și spații publice.

De ce continuă România să fie zguduită de explozii de gaze mortale?

România continuă să fie afectată de tragedii cauzate de acumularea de gaze. În dimineaţa zilei de 17 octombrie 2025, în cartierul Rahova, sectorul 5, Bucureşti, a avut loc o explozie devastatoare într‑un bloc de opt etaje situat pe Calea Rahovei. Deflagraţia, cauzată, conform primelor investigaţii, de acumularea de gaze, a ucis trei persoane şi a rănit cel puţin 20 de oameni, dintre care 15 au necesitat internare.

La doar câteva zile, în municipiul Râmnicu Sărat, judeţul Buzău, pe 2 noiembrie 2025, un bloc de locuinţe de pe Aleea Aninului a fost zguduit de o explozie . Cauza, cel mai probabil acumulare de gaze. Din fericire, nu s‑au înregistrat victime, însă aproximativ 50 de persoane s‑au autoevacuat până la sosirea pompierilor.

În aceeaşi perioadă, dar în judeţul Cluj, în municipiul Dej, s‑a înregistrat pe 1 noiembrie 2025 o explozie urmată de incendiu într‑o locuinţă individuală. Deflagraţia s‑a auzit de la câţiva kilometri distanţă, iar pompierii au intervenit cu mai multe autospeciale. Din nefericire, un bărbat de aproximativ 50‑53 de ani, care se afla în locuinţă, a fost găsit decedat sub dărâmături. Martorii povestesc că au auzit suflul gazului şi imediat o bubuitură puternică, flăcări şi resturi de construcţie proiectate spre vecini.