România, pe ultimul loc din UE la numărul tinerilor care muncesc în timpul studiilor. Experții contrazic datele Eurostat: care este, de fapt, realitatea

România se află pe ultimul loc în rândul țărilor din Uniunea Europeană când vine vorba de elevi și studenți care muncesc în același timp. Potrivit datelor Eurostat, tinerii preferă să-și termine studiile, după care să intre pe piața muncii. Totuși, ce viziune au experții în educație și cum explică aceste date. Este aproape imposibil ca student să muncești part-time în România?

România, pe ultimul loc din UE la numărul tinerilor care muncesc în timpul studiilor

Datele Eurostat publicate luni, 19 ianuarie 2026, arată că România ocupă ultimul loc în clasamentul țărilor din Uniunea Europeană în care tinerii învață și muncesc în același timp. În 2024, 25% dintre tinerii europeni, cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani, erau angajați în timp ce studiau. În România s-a înregistrat un procent de 2,4%.

Tot în 2024, 71,4% dintre tineri au rămas în afara forței de muncă, iar 3,2% erau șomeri, dar în căutare activă de locuri de muncă, în timpul studiilor. Țările cu cei mai mulți tineri care au un job și merg și la cursuri sunt Olanda (74,3%), Danemarca (56,4%) și Germania (45,8%). La polul opus avem Croația (6,4%), Grecia (6.0%) și România cu 2,4%.

De asemenea, cele mai mari ponderi ale tinerilor șomeri din sistemul de învățământ formal, care erau în căutarea unui loc de muncă, au fost înregistrate în Suedia (14,1%), Finlanda (10,0%) și Danemarca (9,6%). La coada clasamentului se află România cu 0,6%. Croația, Cehia și Ungaria au înregistrat aici un procent de 0,8%.

Digi24.ro

A fost Jeffrey Epstein agent Mossad? Noile documente publicate de SUA adâncesc misterul: „Oricine poate fi spion”

„În grupa de vârstă 15-19 ani, 74,4% dintre femei și 70,4% dintre bărbați rămân în afara forței de muncă în timp ce urmează studii, ceea ce arată că acestea se concentrează în mare parte pe educație în primii ani. 

Digisport.ro

Ilia Malinin a executat un element interzis timp de 50 de ani! FOTO Scene rar întâlnite la JO de la Milano-Cortina

Pe măsură ce îmbătrânesc și ajung la grupa de vârstă 20-24 de ani, proporția celor din afara forței de muncă scade la 30,9% pentru femei și 24,8% pentru bărbați, ceea ce indică o integrare mai mare pe piața muncii, alături de activitățile educaționale. În acest grup, procentul tinerilor angajați în timpul studiilor a fost de 19,6% pentru femei și 17,0% pentru bărbați”, se mai arată în raportul Eurostat.

Care e, de fapt, realitatea? O ruptură între sistemul educațional și piața muncii?

Profesorul Mihai Maci a explicat pentru FANATIK punctul său de vedere cu privire la raportul Eurostat. Expertul în educație a afirmat că aceste date nu reflectă în totalitate realitatea, prin faptul că mulți studenți, de fapt, lucrează „la negru”, fără contract.

„Marea problemă cu tinerii este aceea că, bănuiesc, cei mai mulți dintre ei, dacă mă gândesc la studenții mei, lucrează la negru. Nu lucrează cu contract de muncă, nu lucrează cu lucruri de genul ăsta. Pentru ei, săracii, esențial este să câștige un bănuț din care să-și plătească chiria, să-și plătească taxele în studenție, să trăiască în orașul în care învață. Ca orice angajat al statului te duci, declari că tu lucrezi, că tu faci și până la urmă tot ce câștigi plătești ca impozit. Mai ales în ziua de astăzi. Vaga mea bănuială este că lucrează cu undeva cu 70% mai mulți decât au declarat. Foarte mulți dintre studenții mei lucrează”, a declarat profesorul Mihai Maci.

În același timp, profesorul a menționat faptul că „nu trăim într-un stat care să ofere facilități tinerilor care vor să se angajeze”, iar „pătrunderea tinerilor pe piața muncii este foarte dificilă”. Tot despre piața muncii, Mihai Maci a menționat faptul că „este destul de dezinteresată de mediul universitar”, deci, există o ruptură între cele două.

„Între cele două nu există o conexiune, nu există o legătură și asta e o problemă mare”, a mai adăugat expertul în educație. De asemenea, acesta a mai punctat faptul că adevărata problemă vine de la Ministerul Muncii, însă și-ar dori ca tinerii să aibă timp să studieze și să aibă timp să se prezinte la curs, fără a avea o responsabilitate în plus.

„Asta este marea problemă a României. Dacă vrei să duci un copil la incapacitate și la nevroză, problema e foarte simplă. Ceri să facă de toate. Dacă vrei ca un copil să învețe bine, îi ceri ceva precis. Noi, în România, suntem în situația în care vrem să facem de toate și nu facem nimic bine”, a mai declarat expertul în educație.

Pe această chestiune, FANATIK l-a contactat și pe specialistul în educație Ștefan Vlaston. Acesta a declarat, cu privire la raportul Eurostat, faptul că „nu e un lucru rău”, că „ar trebui să fie de bine, pentru că tinerii îndreaptă toate eforturile spre învățare, nu spre câștigurile de bani” ce ar urma să vină după terminarea studiilor. De asemenea, el a subliniat faptul că, cel mai probabil au și sprijin din partea familiei. Cu toate acestea, Ștefan Vlaston a subliniat că este nevoie de prezență la ore pentru a înțelege materia.

„Dacă tinerii își consacră tot efortul și tot timpul liber pentru a învăța, înseamnă că au succes la învățătură. La noi prezența la școală și la facultate cam este obligatorie. Când e absent acolo contează pentru profesor la examen dacă ai foarte multe absențe.

În plus, dacă nu ești la seminarii și la cursuri, nu prea înțelegi bine materia doar din cărți. Pentru că la seminarii, de exemplu, poți să pui întrebări, poți să le mănânci mai ușor. Deci, per total nu e un lucru rău, e un lucru bun, zic eu”, a declarat expertul în educație.

Cum văd sociologii această situație

Contactat de FANATIK, sociologul Mihai Rusu a declarat faptul că, în România, „există din ce în ce mai multe și mai intense presiuni neoliberale pentru ca studenții să se profesionalizeze încă din timpul studiilor universitare”. În acest context, tinerii vor fi nevoiți să facă anumite sacrificii.

„Asta poate avea sens dacă universitatea este văzută ca o curea de transmisie către piață, către muncă. Pe de altă parte, trebuie să înțelegem că acest model vine și cu foarte multe probleme. Pentru că un student, care se angajează încă din primii ani ai studiilor universitare, evident că va trebui să facă niște sacrificii și parcursul său educațional va avea de suferit”, a declarat sociologul Mihai Rusu.

Prin urmare, dificultățile întâmpinate de un tânăr care dorește să studieze și să muncească în același timp vor fi mai accentuate mai ales pentru cei care sunt nevoiți să se mute dintr-un oraș în altul. Sociologul subliniază faptul că se produce o inegalitate între studenții din mediul rural, iar statul este vinovat pentru acest lucru.

„Aceasta este o problemă care deja a devenit cronică în sistemul de învățământ superior românesc, pentru că mediul rural a fost, istoric vorbind, neglijat de către autoritățile publice. Lucrul acesta, bineînțeles, se reproduce prin faptul că o mare parte din populația rurală este exclusă de la accesul la învățământul superior. Acești studenți, proveniți din mediul rural, întâmpină niște provocări economice cu atât mai semnificative. Ori în cazul lor, a spune că presiunea de a se angaja în timpul studiilor este mai mare, ceea ce vine la pachet cu riscuri semnificative pentru construirea unei cariere profesionale în domeniul pe care îl studiază”, a mai declarat Mihai Rusu.

Tinerii se plâng de faptul că nu au posibilitatea de a lucra în timpul studiilor

În mediul online tinerii au comentat asupra acestui raport Eurostat. O persoană susține că angajatorii „nu stau la discuții” și nu sunt permisivi când vine vorba de oferit timp și pentru facultate. La fel se întâmplă și cu profesorii, care nu sunt mai indulgenți atunci când studentul susține că nu a putut ajunge la ore din cauza job-ului. Astfel, tinerii ajung să nu fie susținuți din nicio parte.

„Pentru că programa universitară este atât de prost făcută încât se presupune ca ar trebui să fiu în același timp și la cursuri și la muncă (fie internship, part-time sau cum vreți să îi mai spuneți). Mare lucru ar fi ca semestrul în care se face practica să fie dedicat EXCLUSIV pentru a se face practică (a intra efectiv pe piața muncii), altfel angajatorii nu stau la discuții că ai tu seminar cu prezența la jumătatea programului, nici profesorii nu dau doi bani dacă le spui ca muncești, că în mintea lor „școala primează, de muncă tot o să găsești”. În final, noi, tinerii, ajungem să nu fim sprijiniți sau încurajați absolut în nicio direcție…”, a punctat cineva

Altcineva susține că orarul reprezintă o problemă. „Când ai într-o zi (cursuri) de la 8 la 10, de la 12 la 14 și de la 16 la 18 cam greu să te angajeze cineva cu programul acesta”. Altcineva a răspuns și a completat: „Plus teme, proiecte și să mai și trăiești”.

„Gândindu-mă retrospectiv, mai ușor mi-ar fi să îmi iau un job part-time cu job-ul actual, decât să îmi fi luat un job part-time în facultate”, a punctat un alt internaut.