News

România, pe ultimul loc în Europa la numărul de absolvenți cu studii superioare. Profesor: „Aș investi în învățători înainte de a investi în învățământul superior”

Cu doar un sfert dintre tinerii cu vârste de până la 34 de ani absolvenți ai unei forme de învățământ superior, România se află pe ultimul loc în Europa
02.06.2023 | 17:53
Romania pe ultimul loc in Europa la numarul de absolventi cu studii superioare Profesor As investi in invatatori inainte de a investi in invatamantul superior
De este România în coada clasamentului în UE la educația universitară. Sursa foto: colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

În anul 1990, doar 10% din tinerii României aveau o diplomă de studii superioare, iar 33 de ani mai târziu, când țara noastră a făcut tranziția de la o economie industrială la una bazată pe servicii intrând anul trecut în categoria țărilor cu venituri mari, acest procent a ajuns la 25%.

România, ultimul loc în Uniunea Europeană

Ultima statistică publicată de către Eurostat privind procentul tinerilor, cu vârste între 25 și 34 de ani, care au studii superioare – orice fel de studii după clasa a XII-a – plasează România, în continuare, pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Astfel, doar 25% dintre tinerii români au studii superioare, în condițiile în care media europeană este de 42%, cu cele mai mari procente întâlnindu-se în Irlanda (62%), Lituania (58%), Olanda (56%), Suedia (52%), Franța (50%). În coada clasamentului, dar în fața României, întâlnim Italia (29%) și Ungaria (32%).

ADVERTISEMENT

O creștere a nivelului de dezvoltare, precum cea înregistrată de România, presupune o tranziție de la muncile manuale, cu calificare inferioară, spre cele cu o calificare superioară, care însă necesită o pregătire specializată. Deja, multe din semnalele care vin din anumite industrii, precum și cea de IT, din partea investitorilor străini vizează lipsa forței de muncă calificată în țara noastră. La fel, în contextul crizei energetice și al tranziției spre energia verde, semnalele din industria energiei regenerabile sunt că România trebuie să pregătească câteva mii de specialiști.

Pe de altă parte, un raport al Ministerului Educației, realizat în 2021, arăta că la nivelul țării erau înscriși un total de 407.373 de studenți, dintre care reușeau să promoveze anul doar 358.161. În ceea ce privește absolvenții programelor de studii, aceștia erau în număr de 132.731, dintre cere 88.000 studii de licență, alți 40.000 master și doar 4.000 studii post-universitare și doctorale.

ADVERTISEMENT

În ceea ce privește faptul că doar 25% dintre tinerii din țara noastră termină o formă de studii superioare, economiștii spun că cifra este una „îngrijorătoare”, și subliniază că aceste date ascund alte două realități, una tristă dar și una încurajatoare. Radu Nechita, profesor la Universitatea Babeș Bolyai, este de părere că vestea proastă ascunsă în această statistică stă în faptul că nu ia în calcul și calitatea diplomelor eliberate de universitățile din țara noastră.

„Pe de o parte situația ar trebuie să fie chiar mai gravă decât este, pentru că învățământul nostru superior nu asigură neapărat transmiterea de cunoaștere pe care o asigură poate alte sisteme de învățământ. Deci, e posibil ca datele să nu fie comparabile, pentru că o diplomă dintr-o anumită țară nu acoperă același lucru cu o diplomă din altă țară, asta chiar dacă la nivelul UE diplomele sunt recunoscute instituțional ca egale.

ADVERTISEMENT

Este un procent îngrijorător, mai ales pentru că nu furnizăm acest lucru nici măcar la nivelul de mântuială. Soluția nu este să mărim numărul diplomelor fără acoperire în piață, să accentuăm inflația de diplome, ci să ne adresăm celor care nici măcar în condițiile de acum, în care nu e așa de greu să termini o facultate nu vor s-o facă. De ce? Poate că studenții și familiile lor își dau seama că nu merită să stai trei ani să faci o facultate pentru ca în final să câștigi mai puțin decât fostul tău coleg de liceu care s-a angajat la poliția comunitară sau șofer la minister”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul Radu Nechita, care subliniază că această creștere a numărului de absolvenți de studii superioare trebuie să vină organic, odată cu cererea de pe piața de muncă, altfel există riscul de a produce specialiști de care nu este nevoie.

„De exemplu, Marocul este un studiu de caz interesant, cu o situație apropiată de țara noastră. Ei au o populație foarte tânără, au investit relativ mult în educație, mulți termină facultăți și apoi, singurul lor debușeu, pentru că nu au reușit să atragă investitori, este să se angajeze la stat. Vorbim de o bombă fiscală, socială, economică”, a subliniat acesta, pentru FANATIK.

ADVERTISEMENT

Pe de altă parte, economistul Radu Nechita este de părere că există și o poveste pozitivă ascunsă în spatele acestei statistici. Anume, asta stă în situațiile în care în domenii dinamice, acolo unde schimbările se produc exponențial, așa cum se dovedește a fi sistemul IT, dar nu numai, mulți specialiști nici măcar nu-și mai bat capul cu obținerea unei diplome din partea unei facultăți de specialitate.

„Până la urmă, validarea și recunoașterea diplomelor se face în ultimă instanță pe piața muncii. De aceea, vedem de exemplu că există tendințe la unele firme, în special din IT, că nu mai pun condiția, angajaților lor, să aibă diplomă de absolvire, ci oferă ele însele o anumită certificare profesională. Noi acum suntem într-o perioadă de schimbări fundamentale, care se produc în mod inegal, tendințele din IT sau inginerie nu sunt neapărat aceleași din domeniul literelor sau juridic. Lucrurile evoluează în mod diferit.

Și atunci, un sistem atât de închistat, atât de monopolistic cum este sistemul de învățământ de stat este mai degrabă un dinozaur venit din secolul XVIII unde obiectivul era producția de masă a unor specialiști, despre care presupunerea era că vor lucra toată viața la aceeași fabrică și nu vor face lucruri diferite spre finalul carierei. Tot sistemul de transmitere și validare a cunoașterii este rămas în urmă, și în unele domenii această rămânere în urmă este mai vizibilă decât în altele”, a mai precizat, pentru FANATIK, profesorul Radu Nechita.

Expertul în educație Mihai Maci, profesor la Universitatea din Oradea, este de părere că problema slabei tentații pe care o reprezintă învățământul universitar din România vine și din modul în care piața educațională a reacționat la cerințele de pe piața muncii. Astfel, acesta subliniază că după 1990. „Piața la noi nu a făcut nimic altceva decât să creeze universități peste tot, să multiplice facultățile și departamentele în interiorul lor – și nimeni nu știe ce produc ele. Problema este reală, dacă termini „managementul relațiilor internaționale” ce-o să faci după pentru că, de pildă, posturile de contabil pe la blocuri sunt ocupate”, a explicat acesta, pentru FANATIK.

Acesta subliniază că avem situația paradoxală, care poate conduce chiar la o criză demografică, în care angajatorii condiționează angajarea de o diplomă „în domeniu”, în timp ce universitățile vin cu specializări care de fapt nu au domeniu în țara noastră.

„Vorbim aici de o problemă socială, și chiar demografică, în esență. Tinerii, dar mai ales părinții lor, gândesc în această logică. Tu faci o facultate care nu are niciun orizont, sună frumos, dar nu înseamnă nimic și mai ales nu te angajează nimeni, decât pe muncă necalificată. Faci facultatea asta, faci trei ani, că acesta e regimul de Bologna.

Apoi, formal, mai există și un masterat, la care însă nu mai vine nimeni, pentru că toți lucrează. Dar se pun note din oficiu, și merge înainte și masteratul. Lucrezi ceva ca necalificat după toată istoria asta, din necalificat nu prea poți să ieși din chestia asta și așa te tot învârți într-un cerc. Stai în chirie pentru că nu ai salariu fix, fără de care nu poți să-ți faci credit de casă. Dacă nu ai credit de casă, nu ai perspectiva de a te căsători, și fără perspectiva asta nu ai nici perspectiva de a face și crește copii.

E o problemă reală, iar atunci părinții judecă în felul ăsta: „las-o naibii, mergi la medicină, fă informatică, du-te la școala de poliție și după ce intri fă ce-ți place ție, nu e nicio problemă, dar să ai o pâine în mână”, a declarat, pentru FANATIK, Mihai Maci.

Cauzele eșecului educației în România

Dincolo de paradoxurile acestei statistici pentru țara noastră, studiile în domeniu sunt clare asupra beneficiilor unei populații cu grad înalt de educație. Banca Mondială, spre exemplu, subliniază că învățământul terțiar are un rol esențial în stimularea creșterii, reducerea sărăciei și stimularea prosperității comune. O forță de muncă foarte calificată, cu acces pe tot parcursul vieții la o educație post-secundară solidă, este o condiție prealabilă pentru inovare și creștere: persoanele bine educate sunt mai apte de muncă și mai productive, câștigă salarii mai mari și fac față mai bine șocurilor economice.

De asemenea, creșterea veniturilor fiscale datorate unor venituri mai mari, copii mai sănătoși și reducerea dimensiunii familiei, toate acestea construiesc națiuni mai puternice. Pe scurt, instituțiile de învățământ terțiar pregătesc indivizii nu numai prin faptul că le oferă competențe profesionale adecvate și relevante, ci și prin faptul că îi pregătesc pentru a fi membri activi ai comunităților și societăților lor.

„Randamentul economic al absolvenților de învățământ terțiar este cel mai ridicat din întregul sistem educațional – o creștere estimată la 17% a veniturilor, în comparație cu 10% pentru învățământul primar și 7% pentru cel secundar”, arată Banca Mondială. De altfel, tot zilele trecute o altă statistică Eurostat plasa România pe primul lor în UE la procentul tinerilor (15-29 ani) care nu lucrează și nici nu urmează vreo formă de învățământ sau de formare profesională (NEETs – nu învață și nu muncesc). Cu un procent de 12%, țara noastră e cu trei procente peste ținta de 9% stabilită pentru 2030.

Experții în educație sunt de părere că principala cauză pentru care țara noastră se află pe ultimul loc în UE la numărul absolvenților de învățământ superior stă, în fapt, în slaba finanțare a învățământului primar și gimnazial. Daniela Vișoionu, președinta Coaliției pentru Educație, subliniază că țara noastră avea ținta de a atinge pragul de 30%, în rândul absolvenților de studii superioare, încă din anul 2020.

„Datele Eurostat privind investițiile în educație pe niveluri de învățământ arată că problema României nu este investiția din sectorul terțiar, învățământul superior, ci problema țării este nivelul extrem de scăzut, comparat cu majoritatea țărilor europene, a investiției în învățământul primar și pre-școlar. Cei care știu mai bine educație decât noi știu că investiția din preșcolar este cea mai rentabilă. Era o cifră vehiculată la un moment dat, un dolar investit într-un preșcolar generează ulterior șapte.

Problema României este că nu înțelegem că fundamentele care se așază în preșcolar și în primar, de exemplu, atașamentul față de matematică, gândirea logică, raționamentul, dezvoltarea centrilor nervoși pentru limbile străine, ceea ce asigură multilingvism și șansa de a face o muncă cu o valoare adăugată mai mare, se fixează în primii ani de viață și în primii ani de școală. Și ce nu e bine fundamentat atunci, cu clase mai mici, cu atenție mai mare pe învățarea diferențiată, este ulterior greu de recuperat în gimnaziu, liceu și facultate. E ca în sport – o să crească procentul absolvenților din terțiar atunci când baza de selecție va fi mult mai solidă și va primi o investiție mult mai mare”, a declarat, pentru FANATIK, Daniela Vișoianu.

De altfel, rata abandonului școlar la finalul anului trecut, atunci când peste 40.000 de elevi care au început clasa a XII-a nu s-au mai înscris la Bacalaureat, este în continuă creștere. Doar la nivelul învățământului primar, dintr-o generație de copii care a intrat în clasa întâi, 15% abandonează școala înainte să termine clasa a opta.

„Problema e că universitățile nu au ce să facă. Lucrează cu materialul clientului, și în condițiile în care 40% din generație ajunge să ia examenul de Bacalaureat ei n-au cum să selecteze mai mulți studenți. Ar trebui probabil să avem un procent de 60% care să ia acest examen, și atunci ar putea să ai 30-35% absolvenți în terțiar”, a mai precizat Daniela Vișoianu, care a subliniat că pe lângă această rată ridicată a abandonului școlar se observă și o scădere a rezultatelor elevilor. „Vedem la evaluările de clasa a II-a și clasa a IV-a, care sunt evaluări de sistem, scăderea rezultatelor an de an, dar și decalajul foarte mare care există între rural și urban, în special pe notele de matematică”, a mai completat aceasta pentru FANATIK.

Cauzele eșecului educației în România

Și profesorul Radu Nechiata este de părere că la nivelul facultăților un număr foarte mare de studenți vin foarte slab pregătiți după ciclul gimnazial. În opinia sa, investițiile în educație ar trebuie să meargă cu precădere spre ciclul primar, în condițiile în care un învățător are cea mai mare influență asupra parcursului educațional al unui student.

„Problema majoră este că în cei 12 ani am putea să-i pregătim mai mult. În acești 12 ani ai timp să-l pregătești, să aibă o anumită structură, un anumit profil moral, să învețe începutul și terminatul unei sarcini, munca autonomă, să nu le ucidem curiozitatea prin sistemul de predare, să îi încurajăm să-și caute calea, să nu-i selectăm unilateral doar pe matematică și română, să nu ierarhizăm din start – ăla e bun la matematică, e deștept, ăla e bun la desen, e un eșec.

Ce vedem aici, în învățământul superior, este că noi primim ceea ce livrează învățământul primar, iar problemele grave provin de acolo. Dacă ar fi decizia mea, eu aș investi în învățători înainte de a investi în învățământul superior. De acolo aș începe. Asta pentru că dacă un învățător reușește să scârbească, să descurajeze și să transforme într-un roboțel un copil în cei patru ani de școală, atunci cu greu îl mai schimbi”, a declarat, pentru FANATIK, Radu Nechita.

În opinia acestuia, trebuie eliminate cazurile cu învățători slabi, care descurajează elevii, și subliniază că un sistem nu poate funcționa doar prin contribuția unor profesori dedicați.

„Impactul învățătorului asupra unui copil este mai mare decât al oricărui profesor în cariera sa. Eu am avut parte de un învățător extraordinar, însă nu putem avea un sistem care funcționează pe îngeri, sau pe oameni care sunt călugării războinici din sistem. Trebuie să avem un sistem care să atragă oameni competenți, cu vocație, și să-i elimine pe cei care nu sunt chemați acolo”, a mai precizat, pentru FANATIK, profesorul Radu Nechita.

De fapt, România a stat prost și la indicatorul privind participarea adulților cu vârste între 25-64 de ani la învățare pe tot parcursul vieții. În anul 2020, România ocupa ultimul loc în UE în acest clasament, cu o rată înregistrată de doar 1%. În anul 2010, țara noastră își asumase să ajungă la 10%, însă abia în 2023 a fost înregistrată o creștere notabilă, până la 4,9%.

Specialistul în educație, Marian Staș, este de părere că unul dintre factorii care plasează țara noastră la coada acestor clasamente este inapetența structurală a societății noastre pentru educație. „Indicele de învățare pe întreg parcursul vieții este cel mai scăzut din întreaga Europă, și deschiderea către educație, e scăzută la nivelul întregii societăți. Sunt mulți copii care decid să facă altceva, nefiind suficient de bine pregătiți în gimnaziu și liceu, văd școala ca pe o corvoadă. Deci sunt tot felul de componente de genul ăsta, care de fapt slăbesc fibra educațională a tinerilor. Pentru că nu știu, pentru că nu pot, după care ajung să nu vrea și uite așa ajungem în această statistică nedorită”, a declarat, pentru FANATIK, Marian Staș.

„E o chestie proastă făcută începând cu clasele mici. Atunci când ai de corectat lucrări de licență, se sperie gândul de felul în care oamenii scriu, și mă refer la scrisul elementar, la formularea unei propoziții, la frazare. E un haos total. Noi nu putem construi nimic în universitate, pentru că nu avem baza pe care să construim. Asta se formează în principal la clasele mici, atunci elevul deprinde atenția, atunci deprinde răbdarea, atunci deprinde curiozitatea.

Dacă lucrurile astea nu există, atunci se așteaptă poate ca facultatea să fie o formulă de calificare rapidă, ori nu e menirea facultății să fie așa ceva”, a declarat, pentru FANATIK, și Mihai Maci.

ADVERTISEMENT