România poate ajunge cel mai important producător de energie din Europa. Analiza New York Times

Un șir de cupole uriașe de beton se profilează de-a lungul Canalului Dunăre-Marea Neagră din Cernavodă, la aproximativ două ore est de București.

Cum poate ajunge România cel mai important producător de energie din Europa

Două dintre structuri găzduiesc reactoare nucleare care alimentează rețeaua electrică a României. Alte două au fost începute cu zeci de ani în urmă și încă așteaptă finalizarea – deși, poate, nu pentru mult timp.

”Avem planuri majore”, explică Valentin Nae, directorul sitului. Complexul nuclear a fost conceput în timpul regimului lui Nicolae Ceaușescu. Strategia lui Ceaușescu a fost de a izola România de influența Uniunii Sovietice, potrivit NYT.

La peste 30 de ani, în timp ce o mare parte din Europa caută să taie legăturile cu energia Rusiei, România beneficiază de gândirea lui Ceauşescu. Cele două reactoare furnizează foarte ieftin aproximativ 20 la sută din energia electrică a României. Invazia Ucrainei de către Rusia, care împarte o graniță de aproape 500 de kilometri cu România, a întărit ambiția României de a avea independența energetică.

Digi24.ro

Misterul unei crime a fost elucidat după 56 de ani. Cum s-a dat de gol autorul care nu a fost niciodată suspect în caz

Planurile energetice ale României sunt ambițioase și includ finalizarea a două dintre centralele de la Cernavodă și deschiderea drumului către un nou tip de tehnologie nucleară numită reactoare modulare mici.

De asemenea, planul României este să profite din plin de zăcăminte substanțiale de gaze offshore din apele adânci ale Mării Negre.

”Unii văd România, o națiune de 21 de milioane aproximativ de dimensiunea Oregonului, ca având potențialul de a deveni o putere regională energetică care ar putea ajuta vecinii din estul și sudul Europei să devină dependenți de Moscova”, explică jurnaliștii americani.

Investitorii americani văd oportunități de afaceri și strategie într-un colț de lume măcinat de instabilitate.

Digisport.ro

David Beckham a câștigat lupta cu cele 150 și ia potul cel mare: 280 de milioane de euro dintr-un ”foc”!

Proprietarul complexului nuclear de la Cernavodă, compania controlată de stat numită Nuclearelectrica, plănuiește să cheltuiască până la 9 miliarde de euro (9,5 miliarde de dolari) pentru inițiative nucleare în acest deceniu.

„Pentru România, cu siguranță vă voi spune, aceste proiecte sunt super importante”, a spus Cosmin Ghiță, directorul executiv al Nuclearelectrica.

Ghiță a spus că energia nucleară ar putea ajuta România să atingă o varietate de obiective, de la reducerea emisiilor de carbon până la „combaterea agresiunii ruse în regiune” în chestiuni energetice. Războiul din Ucraina a creat un impuls pentru a întrerupe anii de impas și a intensifica forările în Marea Neagră pentru a debloca depozite potențial bogate de gaze naturale pe care România le-ar putea exporta.

”Vom furniza securitate energetică pentru toată zona”, a declarat Virgil Popescu, ministrul energiei, într-un interviu, după ce parlamentarii au adoptat o legislație menită să încurajeze investițiile în producția de gaze.

Cu toate acestea, munca în România se va dovedi probabil o provocare pentru companiile din Statele Unite și alte țări occidentale. ”Guvernul are reputația de a saluta investitorii externi cu taxe greoaie și reglementări grele”, reamintesc americanii. Aceste politici sunt, probabil, rezultatul temerilor că unii consumatori români ar ajunge să plătească prea mult, deoarece giganții energetici au obținut profituri considerabile, au alungat probabil companiile externe.

Luna trecută, de exemplu, Exxon Mobil și-a vândut pachetul de 50 la sută din Neptun Deep, un proiect de la Marea Neagră care a fost prezentat drept cel mai mare zăcământ nou de producție de gaze naturale din Uniunea Europeană. Scurtul anunț al Exxon a spus că compania dorește să se concentreze pe proiecte cu „un cost redus de aprovizionare”. Regimul fiscal din România este considerat cel mai dur din Europa. Industria petrolieră din România este una dintre cele mai vechi din lume, datând de la forarea puțurilor încă din anii 1860 și centrată în centrul vibrant al Ploieștiului, la aproximativ 55 de mile nord de București. În timp ce venerabilele câmpuri de petrol sunt în scădere, directorii din industrie spun că forarea în Marea Neagră ar putea produce suficient gaz natural pentru a transforma România, acum un importator modest, în cel mai mare producător din Uniunea Europeană.

„Oportunitatea rezidă în offshore”, a spus Christina Verchere, directorul executiv al OMV Petrom, cea mai mare companie de petrol și gaze din România. România are, de asemenea, baraje care generează aproape 30% din energia electrică a țării. Iar industria nucleară, care are aproximativ 11.000 de angajați, primește note mari de la industria globală. „Sunt un operator extraordinar; ei știu ce fac”, a spus Carl Marcotte, vicepreședinte senior pentru marketing și dezvoltare de afaceri la SNC-Lavalin, o companie canadiană care deține tehnologia reactorului Cernavodă și este implicată în modernizare.

Americanii sunt interesați de investiții în energia românească

Acest potențial a atras interesul Statelor Unite. În 2020, cu încurajarea administrației Trump, România a întrerupt negocierile cu China pentru finalizarea reactoarelor de la Cernavodă și a apelat la Washington ca principală sursă de sprijin nuclear. În timp ce planurile pentru Cernavodă avansează, guvernul român și administrația Biden au anunțat în mai un acord preliminar pentru construirea unui așa-zis reactor modular mic pe locul unei centrale electrice pe cărbune închise.

Furnizorul ar fi o companie din Oregon, NuScale Power, care a primit sprijin de peste 450 de milioane de dolari de la Washington pentru a dezvolta ceea ce industria nucleară speră să fie o nouă tehnologie pentru a revigora construcția reactorului.

„Ideea este să construim componente pentru uzinele din fabrici și apoi să le asamblam la fața locului, cu speranța de a reduce costurile enorme și timpii lungi de construcție care au împiedicat industria nucleară. În timp, aceste reactoare ar putea oferi țărilor europene o alternativă la cărbunele poluant și la gazele importate din Rusia”, explică jurnaliștii americani.

„Europa trebuie să găsească surse de încredere de energie curată și de încredere, surse libere de constrângere și influență politică malignă”, a declarat David Muniz, însărcinat cu afaceri la Ambasada SUA la București, la o conferință de presă care a anunțat acordul NuScale. Pentru o țară precum România, cu o forță de muncă bine pregătită, cu costuri reduse, spun experții, realizarea de echipamente pentru acest nou tip de reactor s-ar putea transforma într-o industrie de export, ca să nu mai vorbim de șansa de a exporta surplusul de energie electrică.

„Cred că este o oportunitate imensă”, a spus Ted Jones, director senior pentru programe strategice și internaționale la Institutul de Energie Nucleară, un grup industrial din Washington. Cu toate acestea, este probabil ca guvernul român să supravegheze îndeaproape investitorii și să încerce să-i izoleze pe români de forțele economice globale.

„În afară de eleganța stinsă a unor cartiere ale Bucureștiului, România este o țară relativ săracă, venitul său mediu ocupându-se aproape de ultimul loc în Uniunea Europeană”, au remarcat americanii. „Există o neîncredere înrădăcinată pe piața privată”, a spus Radu Dudău, directorul Energy Policy Group, o organizație nonprofit din București. „Există o înțelegere subiacentă și o așteptare că oamenii și națiunea vor fi mai în siguranță dacă statul o controlează”, a completat acesta.

În scurt timp, remarcă NYT, un zăcământ mai mic de gaze din Marea Neagră este de așteptat să înceapă să funcționeze. Deținut de un grup care include o unitate a Carlyle, firma americană de administrare a investițiilor, proiectul este aproape de conducte de combustibil la țărm, lângă Constanța, principalul port și centru de foraj offshore al României. Va produce aproximativ 10 la sută din necesarul de gaz al României. Dezvoltarea Neptun, estimată la 4 miliarde de dolari, va fi probabil mai dificilă și mai costisitoare decât dacă lucrarea ar fi început cu câțiva ani în urmă.

Cu prețurile ridicate ale petrolului și gazelor, costurile de foraj și oțel și alte inputuri au crescut. Marea Neagră este o zonă riscantă acum, cu mine care plutesc și pericolele din activitatea militară rusă se adaugă la tarifele de asigurare. Exxon are, de asemenea, o expertiză mult mai mare în operarea în ape adânci decât Romgaz sau OMV Petrom, care a preluat de la Exxon ca operator al proiectului.

În ciuda acestor probleme, preocupările cu privire la securitatea energetică sunt atât de puternice încât proiectul pare probabil să meargă înainte, chiar și cu Exxon dispărut, spun analiștii. Ar putea chiar să ajute faptul că două companii românești sunt la conducere. „Cred că cu siguranță are contextul potrivit acum”, a spus Verchere, directorul executiv al OMV Petrom.